Potrivit știripesurse.ro, amânarea pronunțării de către Curtea Constituțională din 28 decembrie, explicată oficial prin „lipsa cvorumului”, ascunde un conflict procedural mult mai grav, cu implicații directe asupra respectării legii de organizare și funcționare a CCR. Informațiile convergente indică faptul că, apoi de absența judecătorilor, cauza reală a blocajului a fost refuzul conducerii Curții de a aplica o dispoziție legală imperativă.

În timpul deliberărilor legate de legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, judecătorul Cristian Deliorga a solicitat întreruperea discuției și stabilirea unui nou termen de pronunțare după 15 ianuarie 2026, conform practicii aplicate altor cauze amânate pentru anul următor. Motivul a fost unul strict juridic, derivat din lipsa de claritate a normelor tranzitorii și riscul de a exista o neregulă gravă în aplicarea acestora.

Deliorga a cerut explicit formularea unei adrese către Ministerul Justiției pentru clarificarea modului concret în care normele tranzitorii trebuie aplicate. Cererea sa a fost considerată justificată de alți doi judecători ai Curții, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, atingând astfel pragul legal de o treime din totalul judecătorilor plenului.

O normă clară, ignorată de conducerea Curții

Articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 nu lasă loc de interpretări atunci când afirmă că, dacă un judecător solicită întreruperea deliberării și cel puțin o treime dintre judecători consideră cererea justificată, pronunțarea trebuie amânată obligatoriu pentru o altă dată. Textul legii nu permite aprecierea discreționară și nu conferă președintelui Curții posibilitatea de a refuza această solicitare.

Cu toate acestea, președinta CCR a refuzat să stabilească un nou termen, chiar dacă condițiile legale erau îndeplinite. După o pauză de ședință, cei trei judecători au reiterat solicitarea de amânare, însă refuzul a fost menținut, în ciuda caracterului imperativ al normei legislative.

În acest context, cei trei judecători, împreună cu Mihai Busuioc, au părăsit sala de ședință. Ca urmare tehnică, plenul nu mai putea funcționa legal, deoarece în sală rămăseseră doar cinci judecători, sub pragul de două treimi necesar pentru cvorum.

Un termen „forțat” și suspiciuni serioase asupra legalității procedurii

Suspendarea ședinței și stabilirea unui nou termen pentru luni, 29 decembrie, ora 10:00, a fost prezentată public ca fiind rezultatul lipsei de cvorum. În realitate, această situație a fost cauzată direct de refuzul conducerii CCR de a respecta o obligație legală clară. Ulterior, cei patru judecători au formulat în scris o solicitare de stabilire a unui termen după 15 ianuarie, iar conform unor surse, aceștia intenționează să refuze participarea la ședința programată pentru 29 decembrie.

Inițial, termenul de judecată a fost fixat la începutul lunii decembrie, la doar câteva zile după adoptarea legii, o situație fără precedent în practica CCR. În mod obișnuit, judecătorii constituționali beneficiază de un interval rezonabil pentru studierea cauzelor complexe, mai ales în domenii sensibile precum pensiile speciale ale magistraților.

De asemenea, raportul realizat de președinta CCR privind legea supusă controlului critică faptul că nu analizează toate obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și ignoră jurisprudența consecventă și consolidată a Curții Constituționale în acest domeniu. Actul normativ este acuzat că desființează efectiv pensiile de serviciu, contrar principiilor europene care recunosc aceste pensii ca element fundamental al independenței judecătorilor.

De la „lipsă de cvorum” la criză de legalitate

Privită în ansamblu, situația din 28 decembrie nu reprezintă o simplă amânare procedurală, ci un conflict deschis între judecători care au invocat respectarea strictă a prevederilor legale și conducerea Curții care a refuzat aplicarea unei norme imperative. Prezentarea publică a incidentului ca o problemă de cvorum riscă să detroneze discuția de la miza reală, care constă în respectarea regulilor fundamentale de funcționare ale Curții Constituționale.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Sindicaliștii organizează proteste ample împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul privind concedierile: „Nu este o reformă autentică”
• „După majorările de taxe, România primește cele mai mici fonduri din UE din ultimii 10 ani”. Un economist de renume critică dur actuala guvernare Bolojan