În contextul în care Germania analizează posibilitatea de a solicita Suedia sau chiar Marea Britanie ca partener alternativ, dacă negocierile franco-germane privind sistemul de luptă aeriană Future Combat Air System (FCAS) eşuează până la finalul anului.

Ministrul Apărării suedez, Pål Jonson, aflat într-o vizită la Berlin, a declarat că Stockholm va decide cu privire la viitorul programului său de avioane de vânătoare între 2028 și 2030, subliniind că noile avioane Gripen E, produse de Saab, vor rămâne operaționale cel puțin până în 2050.

“Investiții semnificative sunt dedicate menținerii flexibilității pentru capacitatea noastră de proiectare, considerată unică”, a afirmat Jonson. “Nu există altă țară cu 10 milioane de locuitori capabilă de proiectare avioane de vânătoare, fapt crucial pentru noi.”

Tensiuni între Berlin și Paris

Declarațiile vin la scurt timp după ce s-a raportat că Germania este nemulțumită de dorința companiei franceze Dassault de a deține un control mai mare asupra FCAS, un proiect care implică și Spania.

Berlinul dorește clarificări până la finalul anului privind evoluția proiectului de 100 de miliarde de euro. Atât Jonson, cât și omologul său german, Boris Pistorius, au negat implicarea FCAS în discuțiile de marți la Ministerul Apărării din Berlin.

Întrebat dacă Suedia ar fi deschisă unui angajament în acest program, Jonson a subliniat importanța cooperării, dar a specificat că Stockholm nu va renunța la capacitatea sa de proiectare: “Menținerea capacității de proiectare este esențială, permitându-ne adaptarea la nevoile operaționale.”

Refuzarea obligațiilor comune de apărare

Jonson a confirmat și intenția Suediei de a accelera consolidarea militară, urmând să atingă țintele NATO de cheltuieli de apărare (3,5% din PIB pentru apărarea de bază și 1,5% pentru investiții aferente) înainte de 2035, și anume până în 2030.

Referitor la Uniunea Europeană, Jonson a criticat obligațiunile comune de apărare, promovate de Paris, susținând că acestea ar trebui să fie responsabilitate națională.

De asemenea, a respins un rol sporit al Comisiei Europene în achiziții.

“Nu participăm la SAFE”, a declarat el, referindu-se la noul instrument financiar UE de 150 de miliarde de euro. Jonson a preferat gestionarea achizițiilor prin organizații precum NATO, Organizația pentru Cooperare în Domeniul Armamentelor sau Agenția Europeană pentru Apărare.

Mesaj către aliații europeni

Jonson a transmis un mesaj direct aliaților europeni ce nu au asigurat un sprijin adecvat pentru Ucraina.

El a remarcat povara financiară asumată în principal de țările nordice, țările baltice, Germania și Țările de Jos, Suedia fiind al cincilea donator mondial.

Deși Jonson nu a menționat țări specifice, țările din sudul Europei precum Italia și Spania, și Franța contribuie mult mai puțin decât majoritatea.

Referitor la parteneriatul cu Statele Unite, Jonson a subliniat necesitatea ca Europa să preia o răspundere sporită în descurajarea convențională, menționând domeniile de resurse spațiale, atacuri de lungă rază și transport aerian.

Este important ca Europa să se pregătească pentru o eventuală diminuare a prezenței militare americane, în contextul concentrării strategice a Washingtonului asupra regiunii Indo-Pacific, menținând în același timp angajamentul comun de apărare, conform Articolului 5 NATO.