România înregistrează o creștere semnificativă a mortalității din cauza bolilor aparatului respirator și diabetului, în timp ce morbiditatea asociată cauzează un cost economic considerabil. În același timp, percepția populației despre starea de sănătate rămâne favorabilă, deși realitatea demographică și statisticile indică o situație diferită.

Situatia bolilor cronice și mortalitatea în creștere

Ponderea mortalității din cauza bolilor aparatului respirator s-a dublat, ajungând la 112,9 decese la 100.000 de locuitori în 2023, față de 54,6 în 2008. Aceasta semnalează o agravare în gestionarea acestor afecțiuni. De asemenea, mortalitatea asociată diabetului a crescut cu peste 50% în aceeași perioadă, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori.

Bolile cardiovasculare rămân cea mai frecventă cauză de deces, înregistrând 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023. Chiar dacă procentul de mortalitate a rămas relativ constant, numărul total de decese a crescut, semnalând o presiune tot mai mare asupra sistemului de sănătate.

<23>Evoluțiile subliniază necesitatea prevenirii și depistării precoce a acestor afecțiuni, dar și gestionarea lor eficientă pentru a reduce impactul mortalității.

Scăderea vizitelor la medicul de familie și impactul asupra prevenției

Numărul mediu de români care revin anual la medicul de familie a scăzut de la 1.949 persoane în 2008 la 1.512 în 2024 per medic. Această reducere indică o diminuare a controalelor preventive și a diagnosticării timpurii a bolilor cronice.

Lipsa controalelor regulate crește riscul ca pacienții să ajungă la tratament în stadii avansate, ceea ce conduce la costuri medicale mai mari și la o eficiență mai scăzută a terapiei. Potrivit unui raport al Federației Europene a Industriei Farmaceutice, impactul direct anual al cinci boli cronice majore depășește 10 miliarde de euro în România, incluzând cheltuieli medicale și pierderi de productivitate.

<23>Reducerea accesului la medicina de familie influențează negativ controlul bolilor cronice, crescând riscul de complicații și costuri pentru sistemul de sănătate.

Percepția populației privind sănătatea și realitatea statisticilor

Între 2015 și 2024, procentul românilor de peste 16 ani care declară că se află în stare de sănătate foarte bună a crescut de la 26,7% la 31,7%. În același interval, ponderea celor care consideră că sunt sănătoși a rămas stabilă la aproximativ 43%.

Contrastează aceste cifre percepția mai optimistă a populației cu datele despre mortalitate, care indică o situație mai gravă. Răspunsurile privind stare rea sau foarte rea a sănătății au scăzut de la 8,5% la 5,4%. Aceste cifre sugerează o diferență între percepție și realitatea sănătății populației.

<23>Diferența între percepție și realitate poate conduce la tendințe de evitare a controalelor medicale și la subestimarea problemelor de sănătate.

Îmbătrânirea populației și povara asupra sănătății

Peste 55% dintre femeile și o treime dintre bărbații peste 65 de ani raportează multiple afecțiuni cronice, conform unui raport al Comisiei Europene. Doar 1,9% dintre acești seniori se declară într-o stare de sănătate foarte bună.

Un aspect alarmant îl reprezintă duratele medii de vieții fără limitări majore de sănătate, care sunt de doar 59 de ani pentru români. Aceasta comparativ cu alte țări europene, unde această durată variază semnificativ, indicând o problemă de calitate a vieții și management al bolilor cronice în România.

<23>Îmbătrânirea populației și prevalența multimorbidității intensifică provocările sistemului de sănătate, necesitând strategii robuste de prevenție și management pentru a îmbunătăți perspectivele de sănătate ale vârstnicilor.