Sorin Grindeanu a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, acuzelor formulate de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, privind o listare la bursă a unor companii de stat în 2022, în contextul unui document despre eventuale privatizări.

Context și clarificări ale lui Sorin Grindeanu

Grindeanu afirmă că nu a aprobat vânzarea de companii de stat și că a avizat doar un document tehnic. El precizează că documentul conține mai multe liste și etape, nu o decizie finală de listare sau privatizare.

Detalii despre document și listele din memorandum

Liderul PSD explică că există trei liste distincte în document: una cu propuneri brute, primite de la ministere și instituții precum Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea; o listă intermediară cu șase companii după ședințele de lucru; și o listă finală cu trei companii propuse pentru aprobare. În lista finală nu figurează Tarom, Compania Națională Aeroporturi București sau Aeroportul Timișoara.

Grindeanu subliniază că anumite companii, precum CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom și Eximbank, nu sunt în lista finală, fiind propuneri respinse.

Clarificări privind avizul și acceptarea listării

El susține că nu a avizat privatizarea sau vânzarea companiilor. A avut în vedere numai un memorandum tehnic care analizează cadrul legal, propune o listă scurtă și filtrează propunerile. Documentul nu reprezintă un acord de listare sau de privatizare a companiilor menționate.

Grindeanu adaugă că documentul recomandă prudență pentru anumite societăți, precum Complexul Energetic Oltenia, menționând că listarea acesteia poate fi considerată doar după implementarea unui Plan de restructurare. Pentru Tarom, nu există obligația de privatizare impusă de decizia Comisiei Europene, deci nu este recomandată pentru listare în prezent.

Obligația României în privința țintei 443

El precizează că ținta 443 din PNRR, de a avea cel puțin trei companii listate sau restructurate în domeniul energiei și transporturilor până în 2026, nu este o invenție proprie, ci o obligație națională stabilită în planul negociat cu Comisia Europeană și recomandată de OCDE.

El subliniază că această țintă nu a fost stabilită de el, ci reprezintă o condiție pentru aderarea României la OCDE. În plus, avizarea avută de el privește un mecanism foarte prudent de atingere a acestei ținte, prin listări și majorări de capital, fără transferuri de proprietate totale sau vânzări (cum ar fi privatizări totale).

Diferența între listare și vânzare

Grindeanu explică că listarea la bursă nu înseamnă vânzarea companiei, ci un mecanism de majorare de capital sau vânzare de participanți minoritari. În cazul Fondului Proprietatea, se vorbește despre vânzarea participațiilor deja deținute, nu despre vânzarea statului direct.

El încheie prin a afirma că documentul este un exercițiu de prudență administrativă, menit să asigure respectarea cadrului legal și a obligațiilor asumate, fără intenția de a privatiza rapid companiile de stat sau de a vinde controlul acestora.