România resimte efectele negative ale scăderii puterii de cumpărare, potrivit datelor recente ale Institutului Național de Statistică (INS). Datele arată că, în ultimele luni, consumul a continuat să scadă, salariile nu au ținut pasul cu inflația, iar pensiile au pierdut din valoare, generând o deteriorare semnificativă a nivelului de trai.
Declinul consumului și impactul asupra economiei
De la începutul anului 2026, indicatorii economici relevă o tendință clar descendentă în consumul intern. În august și septembrie 2025, scăderea a fost de 2,1%. În octombrie, a crescut la 4,1%, apoi a stagnat în noiembrie, în jur de 3,9%. În decembrie, a revenit la 2%. Însă, în ianuarie și februarie 2026, scăderea s-a accentuat, ajungând la -6% și respectiv -6,2%.
Această situație indică o reducere a puterii de cumpărare, alimentată de creșterea prețurilor. Reducerea consumului afectează sever ramurile HoReCa și retail, unde volumele de achiziții au scăzut semnificativ.
Salariile salariilor și influența inflației
După initiativa Guvernului Bolojan, salariile medii nete nu au reușit să restabilească nivelul de la începutul anului. În iulie 2025, creșterea a fost de 2,4%, dar ulterior a devenit negativă, cu scăderi aggressive din august. În februarie 2026, salariile au înregistrat o reducere de 5%.
Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut marginile în ultimele luni, cu un minus de 5,5% în februarie 2026, fiind explicată prin creșterea costurilor de trai și inflație.
Valoarea pensiilor și declinul nivelului de trai
Pensiile au suferit o scădere a puterii de cumpărare, după o perioadă în care valorile erau încă ridicate în primele luni ale anului 2025. În august, procentul de pierdere a fost de 11,7%. În lunile următoare, această scădere a continuat, ajungând la -8,3% în februarie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
Este evidențiată o tendință de diminuare a capacității de cumpărare a pensiilor, ceea ce contribuie la reducerea nivelului de trai pentru pensionari.
Recomandări și perspective economice
Printre recomandările discutate se află analiza momentului în care România ar putea adopta moneda euro și avantajele implicate. În plus, INS anunță că rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie 2025, cu scumpiri semnificative ale alimentelor.
Alte subiecte de interes includ vulnerabilitatea României la criza globală a prețurilor la îngrășăminte, declanșată de situația din Golf, precum și o estimare a începutului celei mai mari crize energetice din istorie, cu efecte grave asupra anumitor țări europene.
Sursă foto: Shutterstock; INS
