Centrul geografic al României este în Brașov, nu în Sibiu, spun specialiştii.

Centrul geografic al României se află în județul Brașov, la marginea orașului Făgăraș. Această poziție a fost stabilită recent de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, corectând o eroare ce a persistat peste un secol.

Anterior, se credea că centrul se află în satul Dealu Frumos din Sibiu, un loc marcat și printr-un monument. Cu toate acestea, această localizare este incorectă, fiind situată la aproximativ 30 de kilometri de punctul real.

Calculul inițial al centrului geografic a fost realizat în 1858, într-o perioadă în care granițele României nu erau încă definite. Aceasta explică diferența.

Coordonatele aproximative ale noului centru sunt 45°50 latitudine nordică și 24°59 longitudine estică. Acesta reprezintă punctul de echilibru al României, dacă am considera-o o formă geometrică rigidă.

În urma unor noi calcule, efectuate cu un deceniu în urmă de specialiştii de la Universitatea Babeș-Bolyai, s-a demonstrat că centrul geografic al ţării este situat lângă Făgăraş.

Această descoperire a stârnit controverse, în special în rândul locuitorilor din Sibiu, care şi-au exprimat dezamăgirea faţă de schimbarea rezultatului.

„Eram obișnuiți cu ideea că centrul este aici și acum dacă nu mai este, este o dezamăgire”, a declarat un locuitor din zonă.

Cu toate acestea, satul Dealu Frumos continuă să atragă vizitatori, iar indicatoarele turistice continuă să indice că acolo se află centrul României. În ciuda calculelor ştiinţifice, mulţi români consideră încă Dealul Frumos drept „inima ţării”.

Dealu Frumos, situat în comuna Merghindeal din județul Sibiu, este o aşezare atestată documentar încă din 1280. O tradiție culturală săsească este vizibilă în arhitectura caselor tradiționale.

Casele săseşti din Dealu Frumos se remarcă prin mobilierul pictat, ţesăturile ornamentale şi ceramica decorată cu motive vegetale şi florale, reprezentând evoluţia locuinţelor din secolele XIX şi XX.

Localitatea are o istorie bogată şi un patrimoniu cultural deosebit, evidențiat de biserica evanghelică fortificată din secolul al XIII-lea, care, de-a lungul timpului, a fost modificată cu adăugarea unor turnuri şi ziduri de apărare.

Turnul clopotniței, datând din secolul al XV-lea, avea şi o funcţie defensivă, cu o fântână în interior pentru asigurarea apei în caz de risc.

FOTO – Shutterstock