**Aderarea Moldovei la UE și scenariul unificării cu România devin teme de discuție la nivelul Uniunii Europene și Chișinău**

Reacțiile politice și declarațiile oficialilor europeni ating în ultima perioadă subiecte sensibile precum integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și posibile scenarii alternative de aderare, inclusiv unirea cu România. Discuțiile se intensifică, în contextul unor poziții ambivalente ale autorităților de la Chișinău și divergențe în cadrul Uniunii Europene.

Comisarul european pentru extindere reiterează sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova

Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a exprimat, pe 3 iunie, o poziție favorabilă parcursului european al Moldovei. Înaintea unei vizite la Chișinău, a declarat într-un interviu că viitorul european al țării este cert, depinzând de voința cetățenilor moldoveni. Ea a adus ca exemplu reunificarea Germaniei de Est cu cea de Vest, menționând că Republica Moldova are un loc în UE fără îndoială, iar forma integrării va fi decizia cetățenilor moldoveni.

Discuții interne în Moldova despre un „plan alternativ” de integrare în UE

În cadrul unor declarații publice, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a menționat posibilitatea reunificării cu România ca o variantă de rezervă dacă procesul de aderare se va încetini după 2028. Acesta a numit această opțiune „Plan B”, în cazul unor negocieri blocate.

Președinta Maia Sandu a adus, de asemenea, în discuție posibilitatea reunificării cu România, fiind retrezită de mai multe ori în context internațional. Întrebată recent despre o astfel de alternativă, a spus că autoritățile de la Chișinău vor „lua în considerare alte opțiuni” în cazul stagnării negocierilor cu UE.

Progressul negocierilor și poziția Bruxelles-ului

Marta Kos a declarat, în interviul menționat, că Republica Moldova face progrese semnificative în negocierile cu UE și că se află aproape de deschiderea primului capitol de negocieri, posibil chiar în această lună. A apreciat că guvernul moldovean este conștient de pașii necesari și îi urmează cu responsabilitate, subliniind o relație de reciprocitate între Chișinău și Bruxelles.

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la aderare în iunie 2022, iar negocierile oficiale au fost lansate în iunie 2024. În prezent, se poartă discuții tehnice privind cele șase clustere de negociere cu Comisia Europeană.

Opinia politologului Cristian Pîrvulescu despre unirea cu România

Cristian Pîrvulescu, cunoscut politolog, a analizat pentru Gândul șansele unui un acord similar cu cel al Germaniei de Est, într-un eventual scenariu de reunificare cu România. Acesta a negat această posibilitate, argumentând că situația din Moldova este mult mai complexă față de RDG, fiind avută în vedere istoria, voința populației și influența rusofonilor.

El a subliniat că sondajele indică o opinie împărțită în rândul moldovenilor, cu o parte importantă a populației rusofone rezervată față de orice proiect unificator. Pîrvulescu a precizat că abordarea liderilor de la Chișinău pare mai degrabă o strategie politică decât o dorință reală de reunificare.

Riscuri și controverse legate de unire

Specialistul a declarat că unirea ar presupune riscuri, inclusiv deteriorarea relațiilor cu Rusia. A subliniat că Federația Rusă consideră că are un mandat de intervenție în situațiile în care populațiile de origine rusă sunt afectate, avertizând că există riscul implicării Rusiei în eventualitatea unui proces de unificare.

El a considerat cazul Moldovei diferit de cel al Germaniei de Est, precizând că pe termen lung, o astfel de mișcare ar putea genera instabilitate și conflicte regionale. În opinia sa, cea mai sigură variantă pentru Moldova rămâne integrarea pe căi evolutive în Uniunea Europeană.

Integrarea în UE, opțiune preferată pentru specialiști și oficiali

Uniunea Europeană apreciază progresele Chișinăului și este optimistă în privința obținerii unui prim capitol de negociere în această lună. Oficialii europeni consideră că eforturile moldovenilor sunt pozitive și că țara se află pe un drum corect.

Sondajele indică, însă, o opinie împărțită în Moldova în privința unirii, o treime susținând această idee, o treime fiind împotrivă, iar restul fiind indeciși sau evaluați în funcție de evoluții.

Semnale subtile și interpretări

Declarațiile Maiei Sandu în sprijinul proiectului unionist sunt percepute ca un semnal clar în interiorul și exteriorul Moldovei. România a răspuns prin numirea lui Eugen Tomac, de origine basarabeană, ca posibil premier, gest comentat ca un semnal subtil de susținere.

Potrivit politologului, acest gest are și o conotație de presiune asupra Uniunii Europene, pentru a avansa discuțiile de aderare, în contextul reticențelor și obiecțiilor din unele state membre.

Impactul relației cu Rusia

Ultima parte a analizei relevă cea mai mare problemă: relația cu Rusia. Proximitatea față de un fost imperiu, care aspiră să redevină unul, reprezintă un risc major pentru ambele țări. Maia Sandu a atras atenția asupra riscurilor implicate, inclusiv asupra faptului că Rusia nu a fost învinsă în războiul din Ucraina și continuă să considere că are dreptul să intervină în zonele cu populație rusofonă.

Experții afirmă că, în eventualitatea unui proces de unificare, relația cu Rusia ar putea deveni un punct de criză, impunând o analiză atentă a riscurilor geopolitice.

–

**Unirea Moldovei cu România și aderarea la UE rămân teme de dezbatere, în condițiile în care evoluțiile politice și geopolitice continuă să influențeze direcțiile strategice ale regiunii.**