Federația Rusă a decis să încheie acordul de cooperare militară semnat cu România în anii ’90, în cadrul unui pachet mai amplu de rezilieri care vizează 11 state europene. Decizia a fost stabilită printr-un decret semnat de premierul rus Mihail Mișustin și publicat pe portalul oficial rusesc de acte legislative.

Pe lista respectivă se află în special țări membre NATO sau apropiate de alianță, iar gestul este prezentat în presa rusă ca o formalizare a încetării unor colaborări de lungă durată, încheiate imediat după sfârșitul Războiului Rece, în perioada 1992–2002.

Ce precizează decretul semnat de Mișustin

Potrivit agenției ruse TASS, documentul autorizează Ministerul Rus al Apărării să încheie o serie de acorduri bilaterale în domeniul militar sau de cooperare între ministere, semnate în anii ’90 și începutul anilor 2000. Decretul a fost publicat pe portalul rusesc de acte legislative, conferindu-i caracter oficial și marcând încetarea administrativă a acestor înțelegeri.

În textul citat de TASS sunt specificate clar acorduri cu Germania (semnat la Moscova pe 13 aprilie 1993), cu Polonia (7 iulie 1993) și cu Norvegia (15 decembrie 1995), precum și alte înțelegeri cu Bulgaria, România, Danemarca, Regatul Unit și Irlanda de Nord, Olanda, Croația, Belgia și Cehia, fiecare cu datele semnării. Practic, Kremlinul anulează o rețea de documente care formalizau colaborări post-Război Rece cu state occidentale.

Relația cu România și acordul din 1994

În cazul României, acordul menționat în document este datat 28 martie 1994. Conform surselor care au relatat despre această decizie, înțelegerea din 1994 a fost semnată în contextul relațiilor româno-ruse de după destrămarea URSS, într-un moment în care Bucureștiul încerca să-și stabilizeze poziția externă și să-și definească direcția de securitate.

Potrivit relatărilor din presa locală, acordul militar România–Rusia din martie 1994 a fost semnat de președinții de atunci Ion Iliescu și Boris Elțîn, conferindu-i o încărcătură simbolică pentru perioada respectivă. În prezent, însă, România este membră NATO, iar colaborarea de apărare cu Rusia este aproape inexistentă, din cauza conflictului din Ucraina și a tensiunilor crescute dintre Moscova și alianța nord-atlantică. Prin urmare, efectul imediat al rezilierii pare a fi unul de ordin politic și simbolic, mai degrabă decât operațional.

Importanța deciziei și mesajul Moscovei

Prin această acțiune, Rusia transmite că nu mai recunoaște utilitatea „arhitecturii” formalizate de cooperare militară din anii ’90 cu anumite state europene. The Moscow Times evidențiază că decizia face parte dintr-un trend mai amplu de reducere a legăturilor oficiale cu Occidentul, menționând și recentele încetări ale altor acorduri vechi de colaborare militară cu Franța, Canada și Portugalia.

În plan practic, aceste înțelegeri vechi erau, în multe cazuri, documente juridice rămase dintr-o altă eră geopolitică. Rezilierea lor nu modifică rapid realitatea de pe teren, însă susține discursul de ruptură totală între Rusia și anumite state din Europa, în special în relația cu țările NATO. Pentru România, mesajul este clar: Moscova încheie oficial un capitol început în 1994, într-un context în care relațiile sunt deja înghețate, iar comunicarea se desfășoară în principal în parametrii securității regionale.