România rămâne prima opțiune pentru studenții din Republica Moldova în ceea ce privește studiile universitare, însă noile măsuri de austeritate și modificările legislative au generat nemulțumiri în rândul studenților basarabeni. În timp ce autoritățile române promovează un întreg cadru de sprijin pentru românii din afara țării, percepția acestora despre condițiile de studiu și sprijinul financiar s-a schimbat considerabil în ultimul an.

Statistici privind comunitatea studenților din Republica Moldova în România

Potrivit datelor transmise de Ministerul Educației, în peste 100 de universități românești studiază aproape 15.000 de studenți din Republica Moldova. Majoritatea acestora beneficiază de locuri fără taxă și bursă lunară, în funcție de program și situația individuală. La nivel național, comunitatea basarabeană reprezintă o proporție relativ mică din totalul de peste 568.000 de studenți înregistrati în România.

Beneficii și programe de sprijin pentru studenții moldoveni

Conform legislației în vigoare, tinerii moldoveni pot accesa locuri fără taxă, cu bursă lunar stabilită la cel puțin nivelul bursei sociale, precum și cazare în limita subvenției acordate de stat. Există programe guvernamentale dedicate acestor studenți, precum cele prevăzute de Ordinul ministrului educației și al ministrului afacerilor externe nr. 6109/1816/2024, aprobate pentru acordarea burselor și stagii de specializare.

Bursele acoperă cheltuieli de școlarizare, inclusiv pentru anul pregătitor de limba română, și sunt în valoare minimă egală cu bursa socială, adică 925 de lei. În plus, bursierii beneficiază de scutire de la taxele de procesare a dosarului, înmatriculare și alte taxe administrative, precum și de cheltuieli de cazare în căminele studențești.

Impactul măsurilor de austeritate și modificări legislative

Studenții basarabeni și reprezentanții organizațiilor studențești afirmă că noile măsuri adoptate recent au redus nivelul de sprijin existent anterior. În anul universitar 2023-2024, legislația permitea cumularea bursei de etnic cu bursa de merit sau cu cea de performanță, iar acestea puteau fi acordate și pe perioada verii. Începând cu anul universitar 2024-2025, însă, universitățile române trebuie să vireze bursele românilor de pretutindeni pe tot parcursul anului, inclusiv în vacanțe, dar limitează astfel de beneficii la anumite condiții.

Președintele Organizației Studenților Basarabeni din București a adus în discuție reducerea la jumătate a burselor de merit, precum și introducerea unor taxe pentru cazare în cămine, ceea ce înainte nu era aplicabil. Aceste schimbări au afectat planurile financiare și condițiile de studiu ale tinerilor, mulți dintre ei fiind forțați să plătească mai mult pentru cazare și să suporte dificultăți în obținerea permisului de ședere pentru muncă.

1Probleme legate de logistică și povești de la studenți

Studenții basarabeni semnalează dificultăți în accesarea transportului feroviar redus cu 90%. Problemele au apărut din cauza sistemelor CFR, care cereau domiciliul în România, în condițiile în care tinerii moldoveni dețin pașapoarte biometrice. Deși acum reducerea se poate aplica în limita punctelor de frontieră, procesul rămâne complicat și a fost anevoios timp de un an.

De asemenea, accesul la locuință și cheltuielile pentru cazare s-au modificat. În ultimii doi ani, studenții care beneficiau de burse statului român au plătit taxe mai mari pentru cazare în cămine, iar condițiile nu s-au îmbunătățit, chiar dacă taxa a fost stabilită în jurul valorii de 250 de lei, comparativ cu 350 de lei pentru colegii la buget.

Probleme pe piața muncii pentru tinerii moldoveni

Un alt obstacol pentru studenții moldoveni o reprezintă dificultățile de angajare după absolvire. Conform relatărilor Președintelui Organizației Studenților Basarabeni din București, angajatorii români refuză uneori să îi angajeze din cauza procedurilor administrative legate de statutul de rezident. Mulți cred greșit că studenții moldoveni nu pot fi angajați fără buletin românesc și se sperie de birocrație, precum și de sistemul REVISAL, care adesea dă erori în procesul de înscriere a CNP-urilor de străini.

Mai mult decât atât, lipsa unei poziții clare a statului român cu privire la statutul tinerilor moldoveni generează confuzie. Liderii studențești reclamă faptul că nu există o comunicare uniformă sau o poziție oficială clară, ceea ce face dificilă găsirea de răspunsuri și planificarea pe termen lung.

Viziune și așteptări din partea studenților

Președintele Organizației Studenților Basarabeni din București a menționat că tinerii vor să contribuie la societate și doresc să fie recunoscuți ca elemente ale unei punți culturale între cele două țări. Ei apreciază oportunitatea de a studia în România, dar cer mai multă predictibilitate și consultare directă în procesul decizional legat de beneficiile și condițiile de studiu.

Aceasta reflectă dorința lor de a fi parteneri în dialogul cu autoritățile și de a continua să ofere expertiză și loialitate culturală, în condițiile în care noile reglementări și birocrația complică accesul și participarea lor în sistemul academic și profesional românesc.