România în Schengen: Noile provocări ale Poliției de Frontieră
Admiterea României în spațiul Schengen prezintă provocări noi pentru forțele de ordine. Poliția de Frontieră se confruntă cu noi realități. Principala dificultate o reprezintă exploatarea de către grupurile criminale a frontierelor deschise, în special în traficul de migranți și de droguri.
Rețelele de trafic de persoane, care dirijează migranți spre vestul Europei, sunt printre primele care au profitat de sistemul Schengen. Acestea utilizează o metodă specifică. În primele cinci luni ale anului, autoritățile au identificat 706 migranți și 112 călăuze. Numărul migranților care au ajuns în vestul Europei rămâne necunoscut. Datele din 2023 indică aproximativ 15.000 de migranți prinși la frontieră. Forțele de ordine sunt concentrate la frontierele non-Schengen, infracțiunile fiind cele mai numeroase la frontiera cu Ucraina. În contrast, braconajul la Marea Neagră a scăzut. Oficialii atribuie această scădere muncii lor, dar pot exista și alte cauze.
Din momentul izbucnirii conflictului dintre Ucraina și Rusia, braconierii din Turcia aproape că nu și-au mai desfășurat activitatea în apele teritoriale ale țării noastre.
Accesarea spațiului Schengen necesită echipamente performante, compensând absența controalelor tradiționale la frontieră. Reprezentanții sindicatelor subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare, inclusiv în portul Constanța, o zonă vulnerabilă. Oficialii Poliției de Frontieră menționează modernizarea sistemului Scomar de pe malul Mării Negre, pentru o eficiență sporită. Astfel, traficanții de droguri nu vor mai fi prinși exclusiv prin evenimente neprevăzute, așa cum s-a întâmplat în 2019.
