România a înregistrat o reducere de peste 4,16 milioane de locuitori în ultimii 35 de ani, conform unei analize publicate de președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Contribuția migrației externe la această scădere se estimează la 63%, restul fiind cauzat de sporul natural negativ, de 37%.

Dimensiunea migrației în Uniunea Europeană

Până în 2025, Eurostat relevă că aproximativ 43 de milioane de persoane din UE trăiesc în altă țară decât cea de domiciliu, fie din spațiul comunitar, fie din afara lui.

Fluxul migrator către și dinspre România

Din 1990 până în 2024, peste 808.000 de români au emigrat definitiv, în timp ce 646.000 și-au stabilit rezidența în țară, conform datelor INS.

Impactul migrației asupra populației rezidente

Reducerile cauzate de migrație au condus la o scădere a populației rezidente cu 162.000 de persoane, rezultată din plecările definitive.

Schimbări în trendul emigrării

În primul an de după Revoluție, aproape 100.000 de persoane părăseau definitiv România anual. Ulterior, numărul emigranților a scăzut constant în următorii patru ani, și apoi a rămas relativ redus între 1997 și 2010, cu valori sub 10.000 anual.

Creșterea fluxului migrator după 2011

Din 2011, plecările definitive au crescut anual, atingând peste 50.000 în 2024. În 2022, s-au înregistrat peste 30.000 de plecări într-un an, depășind cifrele din anii anteriori.

Rezultatele excedentului migrator

Între 2012 și 2022, imigrația a fost mai ridicată decât emigrația, creând un sold pozitiv de 183.000 de persoane.

Imigrația din afara Europei în 2024

În anul 2024, aproximativ 21.800 de persoane din alte țări, în afara celor tradiționale, au imigrat în România, reprezentând 39,7% din totalul imigrației definitive din acel an.

Declin demografic și populație născută în străinătate

În cei 35 de ani, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, cu o contribuție de 63% a migrației externe și 37% a sporului natural negativ. În perioada 2014-2024, 364.000 de copii născuți în străinătate, cu cel puțin un părinte român, au fost înregistrați în țară, echivalentul a peste 16% din totalul nașterilor înregistrate în acest interval.

Recomandări și implicații

Autorul analizei subliniază necesitatea ca România să se pregătească pentru o posibilă înlocuire demografică în următorii ani, având în vedere tendințele de declin înregistrate.