Consiliul Fiscal avertizează că România riscă să ajungă într-o criză a datoriei suverane, cu consecințe economice și sociale severe, în lipsa unor măsuri de ajustare bugetară, conform economedia.ro. Datoria publică a crescut la aproape 60% din PIB în iulie 2025, comparativ cu 35% în aceeași perioadă din 2019. Declarațiile instituției apar într-un context în care procesul de corecție bugetară în România are loc într-un mediu nefavorabil și din ce în ce mai instabil.

Consiliul Fiscal susține că o ajustare fiscală amplă nu poate fi realizată fără a afecta negativ veniturile populației și încasările mediului de afaceri. Potrivit instituției, este absolut necesară o reformă macroeconomică, având în vedere dimensiunea deficitului bugetar, costurile finanțării acestuia și ale refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul subliniază că economia națională, deși a înregistrat progrese în diverse domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani, și avertizează că, în absența măsurilor de ajustare din acest an, deficitul bugetar ar fi putut depăși 9% din PIB.

„Lipsa măsurilor de ajustare fiscală poate determina intrarea României într-o criză a datoriei suverane, cu implicații economice și sociale grave. Se omit afirmațiile potrivit cărora reducerea deficitului bugetar duce automat la o criză economică, însă realitatea arată că România nu poate susține deficite de circa 9% din PIB, ceea ce poate duce la o criză a datoriei publice”, evidențiază instituția.

Ce reprezintă o criză a datoriei suverane

O criză a datoriei suverane intervine atunci când o țară nu mai poate achita obligațiile financiare sau când investitorii internaționali percep un risc crescut ca statul să nu-și poată onora datoriile viitoare. Guvernul Bolojan a ajustat ținta de deficit cash și standardele European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios, dar realizabil conform evaluărilor Consiliului Fiscal. Instituția subliniază că inițierea măsurilor de ajustare bugetară și implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt cruciale pentru ca România să beneficieze de fonduri europene.

Unul dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este reprezentat de nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au reprezentat doar 28,7% din PIB, sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul înregistrat de vecinii din Ungaria. Consiliul Fiscal subliniază că sporirea colectării fiscale reprezintă o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu se poate realiza doar prin reduceri de cheltuieli. Instituția evidențiază că acest proces de corecție va necesita mai mulți ani pentru a fi complet implementat.