România marchează joi, 6 aprilie 2023, Ziua Joia Mare, considerată una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Aceasta daysunt încărcată de tradiții religioase și poporane, fiind momentul pregătirilor spirituale și gospodărești pentru Învierea lui Iisus Hristos.

Practici și ceremonii religioase

Unul dintre cele mai relevante obiceiuri din Joia Mare este participarea la Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă ce rememorează patimile lui Iisus Hristos. În unele zone, credincioșii aprind câte o lumânare pentru fiecare Evanghelie, le leagă între ele și le păstrează ca simbol al protecției divine.

Tot în această zi, oamenii merg la biserică purtând obiecte precum pâine, vin, lumânări și vase noi, pe care le lasă pentru binecuvântare până la Paște. Mulți credincioși aleg să se spovedească pentru a intra în Sărbătoarea Învierii cu sufletul curat.

Tradiții și superstiții locale

Joia Mare este asociată cu trădarea lui Iuda, ceea ce a generat credința populară că nu este indicat să te săruți cu persoane cunoscute după o perioadă mai lungă de despărțire, pentru a evita simbolic trădarea.

Obiceiurile variază în funcție de regiune. În sud, fetele fac 12 noduri pe o ață, fiecare nod reprezentând o dorință, urmând să o pună sub pernă pentru a visa ursitul. În zonele din vest, familiile pregătesc pâinea de Paști, pe care o duc la biserică împreună cu vin și lumânări.

În Oltenia, se aprind focuri în curți sau la morminte, utilizând crengi sau nuiele pentru a simboliza focul purificator ce a fost dus după prinderea lui Iisus. De asemenea, se obișnuiește să se toarne sau să se dea de pomană apă pe morminte în semn de respect pentru cei decedați. În această zi, nu se spală rufe, fiind considerat un gest neglijent față de morți.

Semnificații și credințe populare

O tradiție importantă este colorarea ouălor, iar în unele zone ouăle roșii în această zi nu se strică pe tot parcursul anului, fiind considerate simboluri de protecție. Se folosesc culori precum galben, verde și albastru, semnificând bucuria primăverii. În trecut, ouăle erau vopsite natural, cu coji de ceapă sau plante, și decorate cu frunze sau modele tradiționale.

Joia Mare este cunoscută pentru obiceiul din sudul țării de a picta ouă roșii, precum și pentru tradiția de a nu folosi ouă de la market, pentru a evita riscul de a compromite masa de Paște. Primele ouă de colorat sunt puse în apă cu vopsea naturală, iar acest moment este considerat auspicios pentru sănătate și noroc.

Alte obiceiuri și credințe regionale

În anumite părți ale țării, se practicau spălarea picioarelor copiilor de către femeile mai în vârstă, simbolizând purificarea spirituală. În unele zone, cei care pregătesc pasca și cozonacul pentru Paște trebuie să le ducă la biserică în Joia Mare, alături de vin și lumânări.

Se consideră că din această zi până la Rusalii, clopotele bisericii nu mai sonorează, fiind înlocuite de toacă. În credința populară, Joia Mare este zi dedicată și sufletelor celor adormiți, mormintele fiind deschise în timpul nopții, pentru ca sufletele să poată reveni acasă.

În Oltenia, se practică aprinderea focurilor în curte sau la morminte, precum și turnarea de apă peste morminte, ca gest de respect față de cei plecați. Se evită spălatul rufelor în această zi, pentru a nu semăna cu răspândirea necuratului asupra celor morți. În plus, anumite obiceiuri legate de simbolismul focului și apelor contribuie la păstrarea tradițiilor ancestrale.

Aceasta zi a devenit și momentul în care se vopsesc ouăle de Paște, fiind de notorietate faptul că ouăle roșii înroșite în Joia Mare au puteri protectoare și nu se strică pe tot parcursul anului.

În total, Joia Mare reprezintă o zi de pregătire spirituală, tradiții locale și superstiții, păstrate de-a lungul generațiilor, pentru a asigura protecție, sănătate și noroc la sărbătorile pascale.