Armata israeliană a semnalat că a detectat un nou val de rachete lansate din Iran, îndreptate spre teritoriul israelian. Ziarul „The Times of Israel”, citat de Al Jazeera, relatează că se așteaptă declanșarea în curând a sirenelor în sudul Israelului. Până în prezent, nu au fost raportate victime sau daune materiale.

Operațiuni militare și atacuri din Iran și zona înconjurătoare

Forțele militare ale SUA susțin că au atacat o instalație subterană de depozitare a rachetelor în Iran, aruncând mai multe bombe de 5.000 de livre (2.270 kg). Acțiunea a vizat o zonă utilizată pentru depozitarea rachetelor de croazieră antinavă, lansatoarelor mobile și altor echipamente, reducând capacitatea Iranului de a amenința Strâmtoarea Ormuz. Comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, a afirmat că ținta a fost distrusă și că s-au lovit și centre de sprijin pentru informații și relee radar folosite pentru monitorizare navală.

Iranul susține că a lovit un avion de vânătoare israelian în spațiul aerian iranian. IRGC afirmă că sistemele sale de apărare au doborât un avion în această dimineață, fiind al treilea incident de acest fel din timpul războiului. Armata israeliană a precizat anterior că avionul a detectat amenințarea, nu a suferit avarii și și-a continuat misiunea.

IRGC afirmă că peste 200 de vehicule aeriene, inclusiv drone, rachete de croazieră, avioane de realimentare și de vânătoare, au fost lovite în spațiul aerian al Iranului pe durata conflictului.

Provocări și atacuri în regiune

Emiratele Arabe Unite au interceptat sâmbătă trei rachete balistice și opt drone lansate din Iran. Până acum, sistemele de apărare ale Emiratelor au doborât 341 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1.748 drone, conform Ministerului Apărării de la Abu Dhabi.

Centrala nucleară de la Natanz din Iran, principalul centru de îmbogățire a uraniului, a fost lovită sâmbătă într-un atac aerian. Agenția iraniană Mizan a raportat că nu s-au înregistrat scurgeri de radiații.

Statele Unite intenționează să permită Iranului să obțină venituri din petrol în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă prima achiziție de petrol iranian de către SUA din 1996.

În contextul războiului, Spania a aprobat un pachet de urgență de 5 miliarde de euro. Măsurile includ reducerea TVA la carburanți și energie la 10%, reducerea impozitelor pe electricitate cu circa 60% și oferirea unui subsidiu de 0,20 euro pe litru pentru sectoarele transporturilor, agriculturii și pescuitului. Programul vizează 20 de milioane de gospodării și 3 milioane de companii.

Impactul asupra traficului și securității regionale

Strâmtoarea Ormuz, rută crucială pentru transportul a aproximativ 20% din petrolul mondial, nu este doar despre energia globală, ci și despre aprovizionarea cu alimente pentru peste 100 de milioane de oameni, pentru care blocarea acesteia afectează grav accesul la hrană.

Baza militară „Victory” din Irak a fost atacată cu cel puțin patru drone. Explozii puternice s-au auzit în timpul nopții, iar o dronă a provocat un incendiu în interiorul facilității. Se suspectează că dronele au fost lansate din zone precum Abu Ghraib și Dora. Attackurile au vizat atât forțele americane staționate în Irak, cât și contraofensive împotriva grupurilor de mobilizare populară irakiene, într-un conflict bidirecțional.

În același timp, Qatar Airways a mutat aproape 20 de avioane la aeroportul de la Teruel, în Spania, pentru protecție împotriva atacurilor iraniene, reducând numărul zborurilor zilnice de la 600 la circa 100. Alte aeronave urmează să ajungă în zilele următoare.

Iran a lansat două rachete balistice spre baza militară comună a SUA și UK de la Diego Garcia, în Oceanul Indian, dar niciuna nu a atins ținta, conform Wall Street Journal. Acest atac reprezintă o escaladare semnificativă a conflictului regional.

Operațiuni militare și confruntări în Liban și Iran

Israelul intensifică ofensiva împotriva Hezbollah, atacând atât ținte militare, cât și infrastructură civilă. Un raid asupra unui centru medical din sudul Libanului, administrat de Hezbollah, a ucis 12 persoane, răniți grav și alte patru fiind blocați sub dărâmături. Israelul susține că structurile utilizate în scopuri militare sunt ținte legitime, în timp ce Libanul și Hezbollah resping acuzațiile.

Liderul Hezbollah, Naim Kassem, a afirmat că organizația nu va ceda și va lupta „până la capăt”, considerând situația ca pe o bătălie pentru existență. Israelul afirmă că nu a reușit să dezarmeze Hezbollah și că va continua operațiunile împotriva grupării.

Ofensiva a provocat peste 1.000 de morți și mutări masive ale populației în Liban. Criticile internaționale, inclusiv din partea Amnesty International, avertizează asupra atacurilor care vizează infrastructuri civile, semnalând că etichetarea entităților ca membri Hezbollah nu justifică ținte care afectează populația civilă.

Iranul avertizează că orice încetare a focului trebuie să includă toate fronturile, iar ministrul de externe, Abbas Araghchi, a afirmat că nu există posibilitatea unui armistițiu limitat.

Reprimarea și provocările interne în Iran

Executiile în Iran au început cu spânzurarea unui tânăr de 19 ani, Saleh Mohammadi, și a altor doi tineri, în orașul Qom, condamnați pentru uciderea a doi polițiști în timpul protestelor din ianuarie. Peste 100 de persoane condamnate la moarte riscă același destin.

Trei dintre condamnări au fost pentru acuzații de „moharabeh” – „război împotriva lui Dumnezeu”. Peste 7.000 de persoane au fost ucise, conform Human Rights Activists News Agency, iar peste 50.000 au fost arestate în șase săptămâni de proteste din ianuarie. Guvernul iranian recunoaște oficial moartea a peste 3.000 de persoane.

Amnesty International afirmă că procesele celor executați au fost inechitabile și obținute prin tortură, citând lipsa de iertare a mărturisirilor date sub constrângere. Organizația avertizează că aceste execuții urmăresc să instaleze frica în societate, într-un context de represalii.

Un tânăr căruia i s-a aplicat pedeapsa are doar 19 ani. Printre cei condamnați se află și un sportiv medaliat la lupte, Saleh Mohammadi, care avea 19 ani la momentul execuției și fusese recent medaliat internațional.

Reacții și consecințe economice și financiare

Prețul petrolului a urcat la 112 dolari pe baril, în timp ce bursele mondiale sunt în scădere, fiind sub influența conflictului. Acțiunile au închis pe roșu în Europa, cu pierderi de până la aproape 2%. În Statele Unite, S&P 500 a coborât cu 1,51%, Dow Jones cu 0,96% și Nasdaq cu 2%.

Rata randamentelor titlurilor de stat a atins niveluri record pentru anul 2025, cu Bundul german pe zece ani la 3,03% și obligațiunile britanice apropiate de 5%. În zona America, randamentul pe zece ani a urcat la 4,39%. Determinantele includ temerile investitorilor față de inflație și de stabilitatea energetică.

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că se subestimează impactul conflictului, estimând că va dura cel puțin șase luni pentru restabilirea fluxurilor de gaze și petrol. Liderii europeni caută soluții pentru sprijinirea populației și industriei în condițiile crizei energetice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Consiliului, Giorgia Meloni, au discutat despre măsuri de sprijin pentru viitor, inclusiv revizuirea mecanismului ETS pentru reducerea costurilor la energie.

Președintele SUA, Donald Trump, a publicat un mesaj în care detaliază prioritățile militare ale SUA în Orientul Mijlociu și se arată pregătit să reducă efortul militar împotriva Iranului dacă anumite obiective vor fi atinse. În plus, liderul american a subliniat că dacă va fi nevoie, alte națiuni vor avea responsabilitatea securizării Strâmtorii Ormuz, nu SUA, dacă amenințarea Iranului va fi eliminată.