Deputata PSD Diana Tușa a explicat propunerile legislative vizând modificarea articolului despre „pornografia infantilă”, subliniind accentul pe protecția copilului ca victimă în cadrul noului proiect. Aceasta a explicat că noua formulare clarifică cine este victimă și că se concentrează pe combaterea abuzului sexual și exploatării minorilor.

Modificări legislative și clarificări despre victime

Tuța a afirmat că noua formulare pune în centrul atenției copilul, ca victimă a abuzului sexual și exploatării. Ea a menționat că problema nu este obscenitatea, ci abuzul sexual și exploatarea efectivă asupra minorilor. Noua definiție subliniază că este vorba despre materiale înregistrate, păstrate sau distribuite pentru profit, dar nu despre obscenitate în sine.

Deputata a adăugat că proiectul se referă la fapte de abuz sexual, nu la pornografie, iar această schimbare plasează copilul în centrul protecției penale. În timp ce legislația anterior era mai ambiguă, noua formulare diferențiază clar între formele de comportament crime și sancțiunile corespunzătoare.

Pedeapsa și diferențieri între gravitate

Tuța a respins criticile conform cărora pedepsele ar urma să fie reduse, explicând că legislația devine mai dură pentru cele mai grave forme de abuz. Ea a declarat că nu se vor reduce pedepsele, ci se vor diferenția între gravitatea faptelor.

Conform noii propuneri legislative, pedepsele variază astfel: de la 2 până la 7 ani pentru procurarea, deținerea sau distribuirea materialelor; de la 3 la 10 ani pentru promovarea sau expunerea; și de la 5 la 12 ani pentru producerea materialelor. În cazul formelor grave, sancțiunile sunt mai dure.

Protecția minorilor și exemple de aplicare

Tuța a exemplificat limitele pedepsei maxime de șapte ani pentru forma de bază a infracțiunii. Ea a menționat cazul unui minor care deține o fotografie cu un alt minor dezbrăcat, explicând că scopul legii nu este să pedepsească copiii, ci pe abuzatori.

Deputata a spus că legislația permite pentru astfel de cazuri individualizarea sancțiunilor și, în anumite situații, renunțarea la urmărirea penală. Ea a subliniat că textul legislativ urmărește sancționarea corectă a adevăraților vinovați, nu a victimelor minorilor.

Sancțiuni pentru grooming și tentativa infracțiunii

Proiectul introduce și sancționarea comportamentului de grooming. Potrivit deputatei, fapta de a cere unui minor să înregistreze, să producă sau să transmită materiale cu el fie este sancționată cu pedepse între trei și zece ani, fie considerată tentativă dacă nu a fost urmată de acțiuni concrete.

„Alin. 7 sancționează tentativa acestor fapte, adică solicitarea fără ca copilul să fie constrâns să pună în aplicare cererea”, a explicat Tuța, adăugând că în cazul în care solicitarea duce la transmiterea sau producerea materialelor, intervine concursul de infracțiuni, ceea ce poate duce la pedepse mai mari.

Stadiul dezbaterii și consultările legislative

Proiectul se află în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată. Deputata a precizat că forma actuală a legii rezultă din consultări cu instituții precum DIICOT, BCCO, CSM, UNBR, CNA, ANCOM și organizații nonguvernamentale.

Aceasta a menționat că forma legislativă prezentată este avizată favorabil de Comisia Juridică, ținând cont de observațiile și recomandările acestor instituții. În acest moment, legislația vizează întărirea măsurilor de combatere a exploatării și abuzului sexual asupra minorilor.