Prefecta de Timiș, Elena Micicoi, membră USR, s-a exprimat public după ce procurorii Parchetului European au efectuat percheziții la domiciliul său și la mai multe adrese. Aceasta susține că nu deține nicio calitate în anchetă și că nu a fost citată sau acuzată formal în cazul suspiciunilor legate de fonduri europene destinate cursurilor pentru persoane defavorizate.
Reacția oficialei după percheziții
Elena Micicoi a declarat pe rețelele sociale că ancheta vizează verificări procedurale și nu implică dețineri de calitate de martor, citări sau acuzații împotriva sa. Ea a precizat că nu au fost găsite dovezi la locuința sa sau la biroul asociației pe care o coordona în legătură cu acuzațiile apărute în spațiul public.
Detalii despre proiect și restituirea sumei
Prefecta a afirmat că proiectul „Servicii de ocupare şi integrare profesională pentru persoane în risc, marginalizate din teritoriul GAL Freidorf” a fost derulat de asociația Pro Office, condusă de ea la vremea respectivă, însă fără a fi manager de proiect. În privința sumei suspectate, Micicoi susține că numai o parte a fost restituită, și anume o sumă considerată alocată unor cheltuieli neeligibile, și că această restituire s-a făcut în termenul legal stabilit.
Verificări și rapoarte de control
Ea a precizat că implementarea proiectului a fost verificată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Conform raporturilor din 21 august 2024 și 19 mai 2025, instituția a concluzionat că asociația a respectat cerințele proiectului și condițiile din cererea de finanțare.
Precizări privind acuzațiile și interpretările din presă
Micicoi a afirmat că prezentările din mass-media, referitoare la un posibil prejudiciu, sunt denaturări ale faptelor. Ea a adăugat că prejudiciul poate fi stabilit doar de către instanță, după finalizarea cercetărilor. Sumele utilizate din bugetul proiectului au fost conforme cu cerințele financiar-educative și cu concluziile rapoartelor de verificare.
Mesajul privind manipularea și interesele politice
În încheiere, prefecta de Timiș a criticat opiniile exprimate în spațiul public, caracterizate drept interpretări tendențioase și prezentări trunchiate ale faptelor. Conform acesteia, astfel de practici reprezintă o formă de manipulare ce poate masca interese politice și afectează credibilitatea instituțiilor publice, precum și încrederea cetățenilor în informațiile din mass-media.
