În cazul unui divorț, soția va putea păstra numele din timpul căsătoriei independent de acordul soțului, conform unui proiect de lege co-inițiat de deputații USR Pollyanna Hangan și Iulian Lorincz, împreună cu deputatul PNL Alina Gorghiu. Inițiativa indică reducerea numărului de procese, a drumurilor și a cheltuielilor, eliminarea schimburilor inutile de documente și demonstrarea legăturii de rudenie cu proprii copii, beneficiind și românii din Diaspora.

În forma actuală, Codul civil stipulează că, în cazul unui divorț, păstrarea numelui de după căsătorie poate fi realizată de către unul dintre parteneri doar cu consimțământul celuilalt sau, în cazul unui refuz, dacă se pot dovedi în instanță motive temeinice care justifică păstrarea numelui dobândit la momentul formalizării căsătoriei.

”Cu alte cuvinte, păstrarea numelui în cazul unui refuz presupune acum proces, timp și costuri. Mai mult, Codul civil prevede că soții pot solicita divorț fie în fața ofițerului de stare civilă, fie în fața notarului, doar dacă există consens privind numele pe care îl vor purta după separare”, precizează USR într-un comunicat.

Proiectul co-inițiat de deputații USR Pollyanna Hangan și Iulian Lorincz, împreună cu deputatul PNL Alina Gorghiu, rectifică această problemă, eliminând blocajele birocratice pentru cetățenii români.

”Pentru soții, păstrarea numelui din timpul căsătoriei, fără a fi condiționat de voința celuilalt partener, reduce birocrația și problemele administrative. Dacă își vor menține numele și nu vor fi obligate să revină la numele anterior, nu vor mai fi nevoite să schimbe toate actele (carte de identitate, pașaport, permis de conducere, semnături electronice, abonamente etc.)

În cazul existenței minorilor, acestea nu vor mai fi obligate să dovedească legătura de rudenie cu copiii, ceea ce va diminua complicațiile în situații precum școală, spital sau vamă”, menționează USR.

Costuri și stres inutile

În prezent, cetățenii se confruntă cu dificultăți majore: chiar dacă divorțul a fost soluționat legal în străinătate, autoritățile române solicită acordul fostului partener pentru recunoaștere, ceea ce poate duce la întârzieri, cheltuieli suplimentare și stres inutil, conform inițiatorilor.