Disensiunea sistemului judiciar faţă de propunerile Guvernului privind modificările criteriilor de pensionare şi calcul al pensiilor magistraţilor persistă. Majoritatea judecătorilor şi procurorilor exprimă îngrijorare, subliniind necesitatea unei înţelegeri aprofundate a profesiei, a constrângerilor şi a efortului depus, în special având în vedere resursele umane reduse şi stresul asociat. Aceştia susţin că măsurile Executivului ar putea compromite independenţa justiţiei.

Premierul Ilie Bolojan, alături de alţi politicieni, jurnalişti şi analişti, au evidenţiat faptul că pensionarea magistraţilor la 50 de ani nu este benefică societăţii şi că pensiile acestora sunt excesive, datorate unui calcul eronat. E necesară o intervenţie urgentă legislativă, inclusiv dispoziţii tranzitorii.

Întrebat în conferinţa de presă despre criza personalului din Justiţie, președintele Nicușor Dan a afirmat: “A fost o eroare stimulând părăsirea sistemului şi oferind beneficii financiare celor care pleacă şi apoi se reîntorc. Important este că 800 de oameni aleg să rămână, deşi ar putea ieşi la pensie. Apreciez profesionalismul lor. Aş dori ca şi alţi experţi din alte domenii să se alăture sistemului.” Dar, câţi vor accepta această propunere?

Un magistrat care a ales pensionarea la scurt timp după îndeplinirea criteriilor legale de 25 de ani este fostul şef al Parchetelor Militare, generalul Cătălin Ranco Pițu, autorul rechizitoriului din dosarul Revoluţiei.

Generalul Pițu a precizat că s-a pensionat după 26 de ani de activitate şi nu regretă această decizie.

“Având în vedere situaţia personală, opt ani de absenţă de acasă, consider că această opţiune a fost potrivită. De asemenea, am căutat noi provocări, care nu se limitează doar la magistratură. Am ales să ies dintr-un sistem la care am ajuns la apogeu, conform legii și eticii.”, a afirmat fostul magistrat.

„Statul nu a acordat atenţie problemei de personal”

Generalul Cătălin Ranco Pițu a fost numit, în 2020, procuror militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anterior, a deţinut funcţii de conducere şi execuţie la Judecătoria Oraviţa, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara şi Secţia Parchetelor Militare, depăşind condiţia legală de 25 de ani.

În interviul acordat, generalul Pițu a evidențiat criza de personal şi volumul mare de muncă din Justiţie.

“În 25 de ani de activitate, statul a remunerează un magistrat ca pe doi, în condiţiile în care marea majoritate a magstraţilor lucrau foarte mult şi în timpul liber, statul nu a intervenit pentru a rezolva problemele de personal.”, a declarat Cătălin Pițu.

Fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare consideră că modificările privind pensionarea şi pensiile speciale ar trebui aplicate doar pentru noii magistraţi, pentru a se respecta principiile statului de drept.

„Dacă statul român doreşte ca magistraţii să se pensioneze la 65 de ani, foarte bine. Însă, această prevedere să se aplice doar celor care intră în sistem ulterior. La fel şi în ceea ce priveşte cuantumul pensiei. Singurul mod just de a menţine echilibrul între puterile statului este prin respectarea principiilor statului de drept, incluzând neretroactivitatea legilor.”

„Într-un stat de drept, orice lege trebuie să respecte principiul neretroactivităţii şi al predictibilităţii. Astfel, dacă o lege intră în vigoare la 1 septembrie, ea ar trebui să se aplice doar magistraţilor care intră în sistem începând cu această dată. Statutul magistratului trebuie respectat de celelalte puteri, fiind o condiţie esenţială a funcţionării corespunzătoare a unui stat de drept.”

Generalul Pițu este autorul rechizitoriului din dosarul Revoluţiei, un volum vast de documentare.