Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost solicitată urgent de către investitorii internaționali. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că se analizează două variante, la solicitarea investitorilor externi, pentru eliminarea acestui impozit controversat.
Prima opțiune presupune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la jumătate începând cu ianuarie 2026 și eliminarea sa în 2027, menținând salariul lunar minim brut pe economie la nivelul actual de 4.050 de lei.
A doua variantă vizează eliminarea IMCA din ianuarie 2026, în condițiile creșterii salariului lunar minim brut garantat la nivel național la 4.350 de lei. Conform Gândul, economiștii recomandă renunțarea la acest impozit, susținând argumente clare, printre care și reducerea pierderilor în investiții.
Bolojan garantează că „în următoarele zile” va decide asupra soartei IMCA și salariului minim
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Internaționali, în cadrul consultărilor guvernamentale pentru legislația necesară pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026.
Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului, deoarece introducerea acestuia a afectat investițiile și încrederea investitorilor în economie.
Prim-ministrul a menționat că toate argumentele economice și sociale vor fi evaluate, iar în perioada următoare vor fi adoptate decizii ferme referitoare la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim și reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului. Aceste decizii vor fundamenta formarea bugetului de stat pentru 2026, care poate fi aprobat până la finalul lunii ianuarie, având ca țintă respectarea obiectivului de deficit bugetar de 6,4% din PIB.
Investitorii internaționali solicită stabilitate fiscală
Reprezentanții Consiliului Investitorilor Externi au evidențiat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor investiționale. În același timp, „au exprimat disponibilitatea de a oferi studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv, care să propulseze România către o nouă etapă de creștere”, conform sursei guvernamentale.
În plus, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, reprezentanții acesteia evidențiind confuziile create de legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri.
Conform unui studiu realizat de Tax Institute, 40% din cifra de afaceri totală a economiei românești (peste 200 miliarde de euro) este generată de companii supuse acestui IMCA. De asemenea, studiul evidențiază că aproximativ 70% dintre firmele analizate ar avea obligația să plătească IMCA în locul impozitului pe profit. Aceste companii reprezintă 28% din cifra de afaceri națională.
Cele mai afectate domenii sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv sectorul auto, comerțul, transporturile, energia și agricultura, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat lucrează în companii vizate de IMCA.
Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri conform studiului The Tax Institute
- 148 de firme în pierdere (169.653 de angajați) își vor accentua pierderile
- 90 de firme profitabile (54.001 de angajați) vor înregistra pierdere
- 509 companii cu profit (446.880 de angajați) vor avea marja de profit redusă
- Rata de impozitare efectivă va fi de 100% pentru angajații din firme cu marjă de profit de 1%
- Impactul negativ asupra companiilor listate se va resimți și în 2024
Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost repetat criticat de comunitatea economică. Într-o perioadă de restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA exercită presiune suplimentară asupra companiilor care încearcă să conserve locurile de muncă, evidențiază 14 organizații care solicită, comun, eliminarea acestui impozit.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Impozitul minim pe cifra de afaceri agravează criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza acestei taxe, unice în Europa. Specialist: Nu setați taxe excesive, riscăm consecințe negative majore
Controversele legate de salariul minim. Guvernul Bolojan intenționează să nu îl majoreze, deși acesta beneficiază în mod direct. Liderii sindicali solicită o creștere de 300 de lei, în timp ce patronatele sunt împotrivă. Cine obține și cine pierde pe fondul creșterii salariului minim
