Autoritățile române au înregistrat progrese semnificative în corectarea și clarificarea aspectelor legate de Cererea de plată nr. 3, considerată parțial aprobată de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a anunțat, marți, că România va primi o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Această decizie confirmă eforturile guvernului și reprezintă un pas important către deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, cu o valoare totală de 2,02 miliarde de euro, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

România are o lună la dispoziție pentru a răspunde oficial și șase luni pentru implementarea măsurilor necesare deblocării complete și îndeplinirii tuturor condițiilor din cererea de plată nr. 3.

„Această etapă nu implică pierderea fondurilor. Sumele rămân alocate României, iar scopul colaborării cu Comisia Europeană este finalizarea integrală a procesului de autorizare a plății”, au declarat reprezentanții MIPE.

Conform Ministerului, România a înregistrat progrese semnificative în validarea cererii de plată 3.

În urma evaluării țintelor și jaloanelor cererii de plată nr. 3, Comisia Europeană a apreciat pozitiv 68 de ținte și jaloane, iar alte 6 au fost considerate parțial îndeplinite, în octombrie 2024. Un aviz privind evaluarea preliminară a fost adoptat în noiembrie 2024.

Acest proces a fost întârziat din cauza modificărilor legislative referitoare la pensiile speciale (jalonul 215), inclusiv:

• Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
• Decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unor aspecte fiscale referitoare la pensii speciale.

După decizia Curții Constituționale, Comisia Europeană a comunicat că jalonul 215 nu mai este considerat îndeplinit satisfăcător din cauza problemelor de echitate în sistemul public de pensii. Suma suspendată este de 230 milioane de euro.

Alte elemente aflate în analiză includ îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din domeniul energetic (aprox. 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță pentru întreprinderile de stat, precum și desemnarea conducerii Agenției Naționale de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP) (aprox. 400 milioane euro).

În perioada respectivă, România a implementat măsuri pentru remedierea deficiențelor identificate de Comisia Europeană, printre care:

• Pentru guvernanța corporativă, s-au inițiat proceduri pentru selectarea conducerii AMEPIP și se actualizează legislația pentru înlocuirea membrilor consiliilor de administrație;
• S-a modificat regimul fiscal special pentru microîntreprinderi conform OUG nr. 156/2024;
• Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în colaborare cu Banca Mondială, a identificat un mecanism alternativ pentru a evita supraimpozitarea unor pensii speciale, menținând impactul bugetar și respectând principiile PNRR.

România, beneficiar net al fondurilor UE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este angajat în continuarea eforturilor pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în colaborare cu celelalte instituții abilitate.

România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde sub formă de granturi și 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi.

La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană.

„România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro, primind în schimb triple această sumă. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au declarat reprezentanții Executivului comunitar în România.