Peste 41.000 de decese premature într-un an legate de mașinile cu motor termic

Poluarea cauzată de traficul rutier reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea publică și mediul înconjurător în România. Deși emisiile de la motoarele pe benzină și motorină sunt principalele surse de poluanți, efectele nocive se resimt și în zonele urbane frecvent circulate. Impactul asupra persoanelor vulnerabile, precum copiii și vârstnicii, este semnificativ, iar măsurile de reducere a emisiilor sunt în continuare insuficiente.

Poluarea din trafic și efectele pentru sănătate

Mașinile, camioanele și autobuzele cu motoare pe combustibili fosili emit oxizi de azot, particule fine și compuși organici volatili. Acești poluanți contribuie la formarea smogului și pot pătrunde adânc în plămâni, ajungând uneori în sânge. Expunerea cronică la aceste substanțe duce la agravarea bolilor respiratorii, cardiovasculare și crește riscul de cancer.

Persoanele care locuiesc sau se deplasează în apropierea arterelor circulate intens au o expunere zilnică la concentrații ridicate de poluanți. Copiii, vârstnicii și cei cu afecțiuni respiratorii sunt mai vulnerabili la efecte. Impactul nu apare doar după expuneri extrem de prelungite, ci și la niveluri mai mici de poluare constante.

Raportul ICCT indică faptul că în 2024, America de Nord a avut cel mai mare număr de cazuri noi de astm pediatric asociate poluării produse de vehicule. Aproximativ unul din zece cazuri noi de astm la copii a fost atribuit în această zonă poluării rutiere.

PUBLICITATE

Organizația Mondială a Sănătății avertizează de ani buni asupra riscurilor aduse de poluarea aerului. În special, traficul rutier în orașe cu parcuri auto vechi și transport public insuficient contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și respiratorii, dar și de decese premature.

Impactul vehiculelor electrice și limitările acestora

Mașinile electrice reprezintă o soluție pentru reducerea emisiilor locale de gaze de ardere. Fără țeavă de eșapament, aceste autovehicule nu emit poluanți în momentul circulației, ceea ce poate îmbunătăți calitatea aerului în zonele urbane aglomerate.

Estimările ICCT arată că, în scenariul în care SUA atinge 100% din vânzările de vehicule electrice până în 2040, beneficiile asupra mediului și sănătății publice devin semnificative până în 2050. În România, adoptarea unor măsuri similare ar putea reduce emisiile locale de oxizi de azot și particule fine.

Totuși, vehiculele electrice nu elimină complet impactul asupra mediului. Producția bateriilor necesită resurse și energie, iar electricitatea utilizată pentru încărcare poate proveni din surse poluante. În plus, uzura anvelopelor, a frânelor și a carosabilului continuă să emită particule fine, indiferent de tipul de motor.

Este clar că adoptarea mașinilor electrice trebuie acompaniată de politici privind sursele de energie și gestionarea componentelor vehiculelor. În plus, renovarea și extinderea transportului public pot prelua o parte din sarcina mobilității urbane, reducând traficul și poluarea locală.

Poluarea din trafic rămâne o provocare pentru autoritățile din România, unde parcul auto este, în multe zone, învechit și transportul public insuficient pentru a face față cererii. Eforturile de a înlocui vehiculele vechi și de a promova soluții alternative trebuie susținute prin politici publice coerente și investiții în infrastructură.