Marți, Parlamentul European a solicitat membrilor Uniunii Europene să continue procesul de revocare a dreptului de vot al Budapestei în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Legiutorii europeni justifică această solicitare prin „prăbușirea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale” în Ungaria condusă de Viktor Orban, pe care o acuză de gestionarea unui „regim hibrid de autocrație electorală”.

Parlamentul a aprobat, în acest context, cel de-al doilea raport intermediar privind subminarea continuă a statului de drept și încălcarea persistentă a valorilor UE de către Ungaria. S-au înregistrat 415 voturi pentru, 193 împotrivă și 28 abțineri, iar raportul Parlamentului privind procedura menționată la articolul 7 (lansată de europarlamentari în 2018) oferă o analiză asupra evoluțiilor din toate cele 12 domenii de preocupare, inclusiv funcționarea sistemului electoral, independența justiției și corupția, conform unui comunicat al Parlamentului European.

Motivul invocat de autorități

Legiutorii europeni afirmă că guvernul maghiar nu a garantat în mod corespunzător drepturile cetățenilor, a destabilizat libertatea academică și a slăbit sistematic Consiliul Național al Magistraturii. În plus, conform Telex, au fost identificate probleme suplimentare legate de practicile comerciale motivate politic, interzicerea legală a Pride și alocarea finanțării publice către mass-media pro-guvernamentală.

„Prea mult timp, guvernele europene au rămas pasive în fața unui guvern din ce în ce mai autoritar, care a compromis drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, afirmă eurodeputata Tineke Strik, membră a grupului Verzilor și inițiatoare a acestei rezoluții.

Deși retragerea dreptului de vot pentru un stat membru în UE necesită unanimitate din partea celorlalte state, declararea Ungariei ca „prezentând un risc clar de încălcare gravă a principiilor fundamentale ale UE” se poate realiza cu o majoritate de cel puțin 80% din voturi, ceea ce ar permite procesului de sancționare să avanseze, conform textului rezoluției.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află într-un conflict constant cu Comisia Europeană, autoritatea care îl acuză de încălcarea statului de drept. Ca urmare a unor acțiuni contrare principiilor statului de drept, Comisia a blocat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, care oferea dreptul la fonduri în valoare de 5,8 miliarde de euro din cadrul planului european de redresare post-pandemie.