Departamentul de Justiție al SUA a făcut publice noi documente din dosarul controversatului Jeffrey Epstein, acuzat de trafic de persoane și pedofilie, care s-a sinucis în penitenciar în 2019. De această dată, documentele menționează și conexiuni cu România, implicând fostul model și absolventă a unei facultăți de economie, Corina Tarniță. Aceasta era parteneră a lui Epstein într-un proiect de cercetare ce ar putea fi la baza pandemiei globale de la sfârșitul anului 2019, relatează lumeapolitică.ro.

În corespondența lui Epstein au fost descoperite aproape 400 de mesaje către sau dinspre Corina Tarniță, româncă, profesor universitar de renume internațional, care i-a atras interesul miliardarului datorită experienței sale. Femeia era cadru didactic la Harvard, iar Epstein considera că are expertiză în domenii de interes pentru el. Presa internațională a notat că românca a captat atenția miliardarului în anii 2000, datorită cercetărilor sale științifice.

După mai bine de 15 ani, apar conversații secrete dintre Jeffrey Epstein și Corina Tarniță

În 2009, Epstein și Tarniță colaborau la un proiect discret. Epstein întreba despre progresul obținut, iar românca îl informa că avea întâlniri în România cu profesori din Craiova și București. Corina îi trimitea, într-un mesaj din ianuarie, disertația „Evoluția dinamică în populațiile structurate”, pe care urma să o publice câteva luni mai târziu.

Cei doi aveau o corespondență mai detaliată în care discutau despre activitatea în secret. Într-un mesaj, românca îi comunica miliardarului că a discutat despre infecții virale cu alți doi cercetători.

„Am observat că și aceștia se axează pe întrebări legate de infecția virală (în special legate de biologie) și de „cod” care evoluează. Până acum, abordările lor au fost limitate. Le lipsește interpretarea biologică. Își doresc sesiuni de brainstorming cu noi în cadrul PED. Doar încerc să te țin la curent” scria românca, la care Epstein răspundea legat de ADN.

Finanțați de Epstein, Nowak și Tarniță lucrau la modele matematice pentru a analiza modul în care se propagă comportamentele într-un ansamblu, discuție din 2009 căreia, analizată în contextul pandemiei de COVID-19, îi apar alte interpretări.

Corina Tarniță se dedica studiilor despre structura populațiilor, iar Nowak analiza evoluția modelelor comportamentale și modul în care acestea se răspândesc, precum și mutațiile posibile.

Într-un mesaj din 21 noiembrie 2009, Epstein îi scria Corinei Tarniță: „Trebuie să investigăm raportul semnal–zgomot… de exemplu, dacă „canalul” e zgomotos, ar putea fi util să facem multiple replici ale agentului. Poate fi simplu repetare. Apoi, un bit de verificare a erorilor, și o codare. Cred că marele mister acum e că Socrates pare să fi greșit. Maxima sa „Cunoaște-te pe tine însuți” poate fi interpretată și în sensul în care prădătorii pot afla și folosi informații despre tine pentru a te influența sau distruge, cu mai puțin efort.”

Epstein răspundea româncei la un email trimis la ora 2 noaptea, în care aceasta explica că lucrează la modul în care o structură se protejează în fața propagării unui model comportamental. După 15 ani, această discuție are relevanță în contextul crizei pandemice.

Alți trei academicieni din România pe lista de interese a lui Epstein

De asemenea, în 2009, miliardarul a primit un email despre activitatea a patru profesori din Europa de Est, dintre care trei erau români: Dr. Ioana-Carmen Popescu de la Centrul de Chimie Organică al Academiei Române, Dr. Iulian Rusu de la Facultatea de Chimie din Iași și Stefan Trausan-Matu de la Universitatea Politehnica din București.

RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI