Guvernul a publicat, luni, în Monitorul Oficial, Ordonanța de urgență nr. 12/2016, care stabilește prețul la gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Actul normativ a fost adoptat joia trecută de Cabinetul condus de Ilie Bolojan și are ca scop menținerea prețurilor pentru consumatorii casnici sub nivelul plafonat actual.

Reglementări privind prețurile la gaze pentru consumatori casnici

Ordonanța reglementează modul de formare a prețului la gaze naturale, pentru a evita depășirea plafonului stabilit. Aceasta intră în vigoare după sfârșitul schemei de plafonare și compensare a gazelor, aplicabilă până în martie 2026. Statul intenționează să controleze în continuare costurile la energie pentru populație un an, în paralel cu demersurile pentru o piață liberalizată.

Prețurile finale practicate de principalii furnizori pentru clienții casnici au fost peste plafonul acceptat, motiv pentru care o nouă reglementare a fost considerată necesară. Guvernul vrea să asigure stabilitatea tarifelor în condițiile în care evoluțiile pieței au generat creșteri temporare.

Detaliile mecanismului de stabilizare a prețurilor

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat un mecanism de plafonare a prețurilor, stabilit pentru niveluri maximale pentru diferite componente. Conform deciziei, prețul de plecare de la nivelul producătorilor nu trebuie să depășească 110 lei/MWh, mai mic decât plafonul anterior de 120 lei/MWh. La transport, prețul reglementat este limitat la 15 lei, iar la distribuție la 69 lei/MWh. Adaosul maxim permis de furnizori pentru populație este de 15 lei.

Pentru companiile non-casnice, legislația în vigoare menține plafonul de 0,37 lei pentru tarif. Perioada de valabilitate pentru aceste măsuri este până pe 31 martie 2027.

Declarații oficiale despre impactul pe piața energetică

Premierul Ilie Bolojan a explicat motivele pentru instaurarea mecanismului de plafonare a prețurilor. Potrivit acestuia, decizia a fost luată pentru trei motive concrete.

Primul este posibilitatea ca România să devină aproape independentă din punct de vedere al producției de gaze, urmare a dublei creșteri a capacității de producție prognozate pentru anul viitor. În prezent, țara produce intern aproximativ două treimi din consum, iar restul provine din importuri.

Al doilea motiv se referă la stabilitatea economică și socială, precum și la reducerea inflației. Bolojan a afirmat că orice creștere a prețurilor la energie, inclusiv la combustibili și gaze, poate avea efecte inflaționiste. El a anunțat intenția de a combina acest mecanism cu reducerea deficitului pentru a diminua rata inflației.

Ultimul motiv menționat de premier este situația geopolitică din zona Golfului. Perturbările din aprovizionarea globală cu gaze și țiței, cauzate de sincopale, influențează prețurile pe piețele internaționale. Chiar dacă România nu este direct dependentă, fluctuațiile din aceste piețe se răsfrâng asupra costurilor naționale.

Perspective și planuri ulterioare

Declarațiile oficiale indică o strategie de stabilizare a prețurilor pe termen mediu, în contextul creșterii investițiilor în producția internă de gaze. Se așteaptă ca, odată cu dublarea capacității de producție, prețurile să devină mai stabile și mai eficiente, pregătind terenul pentru o liberalizare a pieței energetice.

Guvernul intenționează să evite creșteri bruște ale prețurilor și să mențină predictibilitatea pentru consumatori, în vederea atenuării impactului economic și social. Aceste măsuri vor fi monitorizate pe durata întregului an de aplicare, în condițiile în care contextul global al pieței de energie continuă să evolueze.