Organizațiile Non-Governamentale Funcky Citizens și Declic au înaintat, la Bruxelles, un document solicitând monitorizarea riguroasă și continuă a României în privința respectării statului de drept și a independentei justiției, în cadrul unei reuniuni a Grupului de Monitorizare a Democrației, Statului de Drept și Drepturilor Fundamentale din Parlamentul European.

Inițiativa se adresează vicepreședintei Parlamentului European, Sophie Wilmès, și intervine în contextul acuzațiilor privind „capturarea” sistemului judiciar românesc prin mecanisme administrative și decizii lipsite de transparență.

Mai precis, Funky Citizens și Declic solicită ca autoritățile europene să exercite presiuni directe asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției” și invocă o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni.

Inițiativa este semnată de Elena Calistru reprezentând Funky Citizens și Elena Brădrățan din partea Declic, două organizații civice apropiate de mediul politic al prim-ministrului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan.

De asemenea, aceste două organizații, fără competență juridică specializată, fac parte inclusiv din Comitetul pentru analizarea și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de premierul Bolojan.

Cele două ONG-uri solicită prin petiția adresată oficialilor Parlamentului European:

• monitorizare europeană continuă a procesului de reformare a justiției;
• garanții legale pentru atribuirea aleatorie a dosarelor;
• limitarea influenței administrative asupra conducerii instanțelor;
• numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente;
• desființarea mecanismului actual pentru anchetarea magistraților, revenind la anchetele realizate de DNA și DIICOT;
• elucidarea regimului prescripției pentru evitarea clasării dosarelor de înaltă corupție;
• protecție pentru magistrați și jurnaliști care expun disfuncții ale sistemului;
• creșterea transparenței prin publicarea deciziilor și acces electronic unitar la dosare.

În documentul transmis, Funky Citizens și Declic solicită ca procesul de reformare să fie monitorizat la nivel european pentru a preveni tergiversarea sau anularea modificărilor legislative.

Solicitările sunt indirect asociate cu ideea reluării unui mecanism similar MCV, deși Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost oficial încheiat în 2022 de către Comisia Europeană.

MCV a fost un mecanism de supraveghere instituit de Comisia Europeană în 2007, la aderarea României și Bulgariei la Uniune, pentru evaluarea progreselor în reforma sistemului judiciar și combaterea corupției. După 15 ani, mecanismul a fost închis de autoritățile române.

De ce NU ar trebui reintrodus Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)

– MCV este depășit din punct de vedere juridic și instituțional. A fost un mecanism provizoriu, destinat perioadei post-aderare (2007)

Reintroducerea sa, după închiderea oficială din 2022, în urma evaluărilor Comisiei Europene, ar însemna reactivatea unui instrument fără bază juridică actuală clară.

De altfel, Uniunea Europeană a stabilit că monitorizarea statului de drept se realizează acum în statele membre prin cadrul Rule of Law Framework, și nu prin mecanisme speciale pentru „state-problemă”.
În plus, în Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia a evidențiat „progrese considerabile în justiție și anticorupție, în special în implementarea recomandărilor pentru legislația privind justiția, independența sistemului judiciar și eficiența acestuia”.

Comisia a concluzionat că, în raport cu alte state membre, România are performanțe sub media UE în domeniul statului de drept, dar nu manifestă abateri iliberale justifi­cante unei monitorizări speciale. Astfel, reintroducerea unor mecanisme adaptate sau monitorizare tutelară ar fi disproporționate și contravin conceptului de tratament egal în cadrul Uniunii Europene.

– Reintroducerea MCV ar poziționa România ca un stat de rang secund în UE

Revenirea la MCV ar duce la tratamente diferențiate față de celelalte țări membre și ar crea un precedent nociv de stigmatizare politică, contrar principiilor Uniunii Europene, care favorizează tratamente egale și evită instrumentele discriminatorii.

– MCV nu a prevenit în mod eficient „capturarea justiției”

Este de remarcat că procesul de „capturare a justiției”, descris în documentarul Recorder, s-a petrecut chiar în timpul existenței MCV. Blocajele proceselor, prescripțiile, concentrarea puterii administrative, nu au apărut după 2022, ci au fost tolerate ani de-a rândul, sub monitorizarea MCV, care și-a dovedit astfel ineficiența.

– Risc de substituire a responsabilității naționale

O posibilă reintroducere a MCV ar putea avea efecte negative, însemnând supra-monitorizare. Astfel, actorii interni ar putea transfera responsabilitatea către „Bruxelles” iar deciziile importante să fie tergiversate sub pretextul evaluării UE.

– Monitorizarea strictă poate fi folosită politic

Sub pretextul respectării MCV, guvernele pot invoca „cerințele Bruxelles-ului” pentru justificarea măsurilor impopulare și blocarea dezbaterilor reale. Sau pot acuza sistematic „tratamentul discriminatoriu al UE”, alimentând polarizarea și împiedicând reformele reale.

– MCV ar alimenta dependența de influența externă

Un stat sub monitorizare riguroasă nu își consolidează propriile mecanisme de control, iar odată relaxată supravegherea, sistemul poate reveni la vechile practici. O monitorizare intensă din partea Bruxelles-ului ar putea înlocui responsabilitatea internă cu conformarea formală, transformând reforma justiției într-un proces birocratic.

EFECTUL RECOMANDĂRII:

• Grupul de lucru al lui Bolojan pentru Justiție solicită planuri, proiecte și audituri, precum și revenirea atribuției de anchetare a magistraților la DNA și DIICOT
• Justiție controlată de ONG-uri. După proteste spontane, Declic și Funky Citizens sunt invitați de Bolojan să contribuie la modificarea legislației din domeniul justiției