Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat publicarea primului Ghid de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, elaborat de Ordinul Arhitecților din România. Documentul stabilește reguli unitare pentru organizarea spațiului de plajă, accesul public și amenajările permise, reprezentând prima etapă a unei reforme gestionare a plajelor în România.

Contextul și scopul ghidului

Litoralul românesc s-a dezvoltat, în ultimii ani, fără un cadru legal coerent. Extinderea plajelor, creșterea activităților turistice și diversificarea ofertelor economice au condus la ocupări neuniforme și degradarea calității spațiului public. Ghidul vine pentru a oferi reguli clare și pentru a echilibra interesul economic cu protecția mediului și accesul public.

Principiile și prevederile principale

Diana Buzoianu a spus că documentul va influența contractele de închiriere pentru perioade de 10 ani, urmând ca principiile stabilite să devină parte integrantă din acestea. Ghidul urmărește să asigure predictibilitate și o organizare echilibrată a plajelor, atât din punct de vedere estetic, cât și funcțional.

Documentul stabilește o zonă continuă de contact cu apa, destinată exclusiv circulației și accesului liber. În plus, se limitează ocuparea plajei cu șezlonguri și umbrele pentru a nu depăși 70% din suprafață, rezervând restul pentru plaja liberă.

Accesul public și amenajările

Ghidul prevede menținerea unor trasee pietonale clare și accesibile, fără blocaje. Se încurajează soluții pentru facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă, familiilor cu copii și vârstnicilor. Accesul dinspre oraș sau faleză trebuie să fie integrat într-un sistem coerent.

Toate intervențiile și amenajările trebuie să fie temporare, demontabile și reversibile. Nu pot fi utilizate fundații permanente sau alte structuri ce afectează structura naturală a plajei. Se permit structuri ușoare, precum dușuri, cabine sau puncte de prim-ajutor, strict pentru funcționarea plajei.

Controlul dezvoltărilor și regulile de ocupare

Ghidul limitează amplasările haotice și extinderea liniară a structurilor comerciale. Pretinde o organizare controlată, în zone bine delimitate, pentru a păstra deschiderea vizuală și caracterul natural al litoralului. Întreținerea unei perspective libere asupra mării este o prioritate.

Calitatea arhitecturală și materiale

Un accent deosebit se pune pe calitatea arhitecturală a structurilor temporare. Se recomandă utilizarea de materiale durabile, precum lemn tratat, metal sau textile naturale, evitând soluțiile improvizate sau culorile agresive. Intervențiile trebuie să se integreze armonios în peisaj.

Documentul face o diferențiere între plajele urbane, naturale și rurale, pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone. În acest sens, ia în considerare șapte zone reprezentative – Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla și Vama Veche – pentru a fundamenta regulile aplicabile la nivel național.

Aspecte economice și alte observații

Autorul recomandă recuperearea sumelor de chiriu plătite pentru plaje, indicând faptul că închirierea pe sume mici permitea statului să piardă bani, fiind menționat că chiriile se recuperau în doar o zi. În plus, se evidențiază faptul că plajele din statiunile de pe litoralul românesc cu cel mai fin nisip se află la doar 14 kilometri de Constanța.

Acest ghid este considerat a fi începutul unui proces de reglementare mai amplu, urmând să se dezvolte soluții aplicabile direct pe teren pentru a susține viitoarele documentații urbanistice și reglementări pentru sezonul estival.