Președintele Nicușor Dan a convocat liderii coaliției de guvernare la Palatul Cotroceni pentru discuții privind reforma pensiilor magistraților, considerate neconstituționale de Curtea Constituțională a României. Convocarea survine după publicarea motivării deciziei prin care proiectul de lege înregistrat de Guvernul Bolojan a fost respins.

De mai multe luni, tema pensiilor magistraților a generat tensiuni semnificative între liderii coaliției. Curtea Constituțională a României a decis invalidarea proiectului de lege susținut de Guvernul Bolojan. Acest act normativ trebuia implementat până la 28 noiembrie, termen-limită pentru evitarea pierderii a 231 milioane de euro din PNRR.

La întrunirea de astăzi vor participa premierul Ilie Bolojan, președintele PSD, Sorin Grindeanu, reprezentantul USR, Dominic Fritz, Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian din grupul minorităților. Premierul Ilie Bolojan a declarat că guvernul va lua o decizie după o analiză completă a motivării CCR, pentru a evita un nou eșec legislativ.

Tot astăzi, la ora 14:00, este programată ședința coaliției, ce va avea loc la Palatul Guvernului.

Reforma pensiilor speciale, „punctul fragil” în Coaliție

Reforma pensiilor magistraților a devenit, de peste trei luni, un „punct sensibil” atât în cadrul coaliției, cât și la Palatul Cotroceni. În prezent, oficialii promit soluții pentru această problemă. Ilie Bolojan ar fi dispus să accepte o perioadă de tranziție mai extinsă decât cea prevăzută în forma actuală a proiectului, de peste 10 ani, pentru ca magistrații să ajungă treptat la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. Totodată, Ilie Bolojan păstrează prevederea ca pensia unui magistrat să nu depășească 75% din ultimul salariu.

Nicușor Dan, mai aproape de poziția magistraților

Abordarea președintelui Nicușor Dan în acest conflict, care a divizat coaliția, este mai aproape de sugestia susținută de magistrați. Anterior, șeful statului a declarat că a solicitat liderilor coaliției majorarea graduală a vârstei de pensionare a magistraților pe parcursul a 15 ani, nu în 10 ani, așa cum prevede proiectul adoptat de Guvern și susținut de Bolojan. Președintele consideră că magistrații români au depus mai mult efort decât omologii lor din alte țări europene.

„Am propus 15 ani în loc de 10, pentru că, spre deosebire de alte categorii care beneficiază de pensie de serviciu, magistrații din România au muncit de două până la trei ori mai mult decât omologii lor europeni. De exemplu, un avocat român muncește cât unul din Spania, un polițist român cât unul din Franța, iar un militar român cât unul din Germania. În perioada în care am fost primar, am constatat zilnic și săptămânal, că magistrații români au depus eforturi de două până la trei ori mai mari decât colegii lor din alte țări. Consider că, în contextul economic dificil în care ne aflăm, este rezonabil să solicităm magistraților să lucreze încă un an, chiar dacă mai aproape de pensie, și să le cerem să mai lucreze doi ani.”

Proiectul inițial, susținut de premierul Ilie Bolojan, pentru reforma pensiilor magistraților, a fost respins în urmă cu câteva săptămâni de Curtea Constituțională. Deși legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament a fost declarată neconstituțională din cauza lipsei avizului obligatoriu al CSM, problema reală a proiectului ținea de conținutul legal. Magistrații și o parte din judecătorii CCR resping ideea de a limita pensia la 75% din ultimul salariu și de a extinde perioada de tranziție până la 65 de ani.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Nicușor Dan a convocat liderii coaliției pentru discuții privind legea pensiilor magistraților