Nicușor Dan anunță solicitarea NATO pentru prezență pe teritoriul României

CSAT a stabilit obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara din 2026, care va avea loc pe 7-8 iulie. Reuniunea va avea ca focus reafirmarea unității transatlantice și angajamentul aliaților în contextul agravării situației de securitate globale și regionale, inclusiv continuarea agresiunii Rusiei în Ucraina și apariția unor noi zone de conflict.

Temele principale ale reuniunii de la Ankara

Principala temă abordată a fost analiza obiectivelor naționale pentru summit. Se urmărește consolidarea profilului României ca aliat de încredere în NATO și contribuția semnificativă la securitatea euroatlantică. Discuțiile vizează și prezentarea progreselor în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la conferința de la Haga.

Contribuția și poziția României în NATO

România va evidenția eforturile în industria de apărare și colaborările în domeniu, atât la nivel NATO, cât și UE. Se va reafirma sprijinul pentru Ucraina, Moldova și pentru securitatea în zona Mării Negre. La Ankara, va fi adresată situația complexă a regiunii, inclusiv incidente cu drone și alte provocări la adresa securității regionale.

Prezența militară și planurile de forță

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat participarea armatei române cu un efectiv de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe în 2027. Dintre aceștia, 2.786 vor fi trimiși în afara țării, iar 1.801 vor fi în stare de a fi dislocați rapid, aflați în așteptare. Alte 771 militari vor susține forțele pentru misiuni și operații posibile.

PUBLICITATE

Participarea Ministerului Afacerilor Interne

Ministerul intervine cu 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa în misiuni pe teritoriul altor state, iar 2.565 vor fi în stare de a fi dislocați la comandă pe teritoriul național. Astfel, se intenționează menținerea unui efectiv flexibil pentru sprijin operațional în context național și internațional.

Inițiativa strategică din Marea Neagră

România solicită suplimentarea contribuției la grupul Mine Countermeasures Black Sea Task Group, inițiativă strategică înființată în ianuarie 2024 împreună cu Turcia și Bulgaria. Proiectul urmărește protejarea traficului maritim și a infrastructurii critice submarine, fiind considerat o premieră în securitatea Mării Negre pentru menținerea libertății de navigație.

Situația serviciilor de navigație aeriană

Curtă de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului ROMATSA, ca urmare a reclamațiilor unor controlori de trafic aerian privind discriminarea la angajare. Suspendarea riscă să provoace vulnerabilități majore în sistemul de navigație aeriană, afectând supravegherea spațiului aerian, misiunile NATO și transportul comercial, cu impact economic și logistic. Decizia nu este definitivă și nu are încă efect executoriu.

Reacția și măsurile decise

Membrii CSAT au decis ca Guvernul să ia măsuri pentru continuarea serviciilor de navigație aeriană și siguranța spațiului aerian, în contextul riscului de perturbare. Alte teme de actualitate din domeniul securității naționale au fost, de asemenea, discutate în cadrul ședinței.

Participanți și situația politică

În ședință au fost prezenți premierul demis, Ilie Bolojan, reprezentanți ai USR, inclusiv Irineu Darău, Radu Miruță și Oana Țoiu, dar și oficiali ai serviciilor secrete SRI și SIE. La discuții a fost prezent și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, pus sub acuzare de DNA.

Ședința CSAT a avut în agendă obiectivele pentru summitul NATO, planurile militare pentru anul 2027 și situația serviciilor de navigație aeriană, precum și alte aspecte legate de securitatea națională.