NATO analizează reducerea frecventei summiturilor anuale, conform informațiilor obținute de Reuters de la șase surse din cadrul organizației. Măsura ar putea avea ca scop evitarea întâlnirilor potențial tensionate cu președintele american Donald Trump, în contextul ultimului său an de mandat.

Contextul și evoluția reuniunilor NATO

Organizația a avut o istorie de 77 de ani, în cadrul căreia frecvența summiturilor a variat. Din 2021, liderii NATO s-au întâlnit în fiecare vară, inclusiv în cadrul summitului din 7 și 8 iulie de la Ankara, Turcia. Până în prezent, summiturile au fost organizate anual, dar discuțiile interne sugerează o posibilă schimbare în această practică.

Presiuni pentru modificarea ritmului, declanșate de considerente politice

Sursele au menționat că unele state membre fac presiuni pentru reducerea numărului de întâlniri, preferând organizarea la fiecare doi ani. Înaltul oficial european și cinci diplomați au confirmat aceste inițiative, dar nicio decizie definitivă nu a fost încă luată. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va avea ultimul cuvânt în această privință.

Planificarea summiturilor viitoare și impactul alegerilor din SUA

Un diplomat a indicat că summitul din 2027, stabilit pentru Albania în toamnă, ar putea fi ultimul înainte de o potențială absență în 2028, an al alegerilor prezidențiale din SUA. Se speculează că întreruperea ar putea viza evitarea unor confruntări tensionate în timpul ultimului an de mandat al lui Trump.

Deliberări interne și poziția NATO

Sursele au discutat condiții de anonimat în privința discuțiilor din cadrul NATO. Un oficial al organizației a afirmat că NATO va continua să organizeze întâlniri regulate ale liderilor și să consulte membrii între summituri pentru planificare și luarea deciziilor.

Influențe și motive pentru reducerea numărului de summituri

Unele surse indică faptul că președintele Trump a avut un impact semnificativ asupra frecventei și atmosferei summiturilor recente. Însă, mai mulți diplomați și analiști susțin că motivele pentru această schimbare sunt mai largi și legate de necesitatea de a crește calitatea discuțiilor și deciziilor, evitând presiunile și problemele generate de evenimentele mărite și repetitive.

Reacția și opinia experților

Phyllis Berry, cercetător senior la Atlantic Council, a afirmat că reducerea summiturilor de mare profil ar permite NATO să-și continue activitatea și să evite aceste întâlniri care au fost, în unele cazuri, marcate de controverse. Ea a amintit că în deceniile Războiului Rece s-au organizat opt summituri, iar primele trei ale lui Trump au fost dominate de plângeri legate de cheltuielile europene pentru apărare.

Aspecte recente și tensiuni generate de politicile Americii

Summitul de anul trecut de la Haga a fost influențat de cerințele lui Trump pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB. Liderii NATO au ajuns să se angajeze să aloce 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții în securitate, în ciuda tensiunilor. Această abordare a fost văzută ca un succes, având în vedere că întâlnirea s-a încheiat fără incidente majore.

Provocări și tensiuni în actualele adunări

Summiturile din ultimii ani s-au remarcat prin tensiuni generate de politica externă a SUA, în special în legătură cu războiul din Iran și sprijinul oferit sau refuzat de aliați. După refuzul NATO de a oferi sprijinul solicitat de Trump pentru intervenția în Iran, acesta a pus la îndoială respectarea pactului de apărare și a menționat posibilitatea părăsirii organizației.

Declarații și retrospectivă

În 2018, Trump a amenințat că va părăsi NATO dacă nu vor crește cheltuielile pentru apărare. Jens Stoltenberg a scris, în memoriile publicate recent, că dacă Trump ar fi urmat această amenințare, NATO s-ar fi distrus în acea perioadă.

Aceste evenimente au alimentat discuțiile interne despre eficiența și funcționarea alianței, iar posibila reducere a frecventei summiturilor ar putea fi o soluție pentru menținerea stabilității și eficienței organizației.