În contextul unei crize economice și comparativ cu multe state europene (Ungaria, de exemplu, având buget aprobat din iunie 2025), România încă nu are definitivat bugetul de stat pentru anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a declarat că acesta urmează să fie aprobat până la sfârșitul lunii februarie. În cadrul discuției cu doi experți financiari, s-a analizat dacă această întârziere ne afectează și care este modelul de elaborare a bugetelor practicat de alte țări. De asemenea, au fost întrebați Adrian Negrescu și Adrian Codîrlașu dacă există motive politice în spatele acestei întârzieri. Ambii specialiști au unanim subliniat că, indiferent de structura bugetului pe 2026, reforma administrativă este indispensabilă pentru reducerea deficitului record (cel mai mare din Uniunea Europeană) și pentru ieșirea din ciclul vicios al datoriei publice – împrumuturi externe cu dobândă ridicată.

Referitor la chestiunea bugetului de stat, premierul Ilie Bolojan a confirmat că acesta va fi finalizat până luna următoare, iar miercuri a avut consultări cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Ar trebui să fie aprobat până la sfârșitul lunii februarie. Totuși, decizia nu depinde exclusiv de Guvern, ci și de Parlament, care va avea un cuvânt de spus în procesul de dezbatere.” a declarat premierul marți la TVR 1.

Premierul a mai menționat că bugetul pentru investiții pentru anul curent va avea ca prioritate absorbția fondurilor europene.

O oportunitate neașteptată: „Disponibilitatea a încă 15 miliarde de lei”

Analistul economic Adrian Negrescu apreciază că anunțul ministrului Finanțelor privind un deficit de doar 7,7% la sfârșitul anului 2025 reprezintă un aspect pozitiv, însă trebuie analizat întregul exercițiu bugetar pentru 2026. În această situație, întârzierea elaborării bugetului oferă un spațiu de manevră de 15 miliarde de lei, o sumă considerabilă raportată la cheltuielile prognozate pentru anul următor. Totuși, expertul avertizează că proiecția pentru 2026 trebuie făcută cu realistică responsabilitate.

• Este de remarcat că am primit o marjă de manevră nesperată din punct de vedere financiar,prin anunțul ministrului Nazare, conform căruia deficitul bugetar la finalul anului 2025 a fost de 7,7%, sub estimarea inițială de 8,4%. Această situație înseamnă că în bugetul pentru 2026 vor fi disponibili încă 15 miliarde de lei, o sumă foarte semnificativă comparativ cu cheltuielile planificate pentru anul următor.

Necesitatea urgentă a reformei în administrația publică, potrivit lui Bolojan

Adrian Negrescu subliniază că bugetul pentru acest an trebuie să includă reforma mult anunțată a sectorului public, deoarece fără reducerea cheltuielilor, deficitul va continua să fie excesiv, generând noi împrumuturi cu dobânzi mari.

• De ce nu avem încă o lege a bugetului? Pentru că urmează să fie asumată responsabilitatea pentru pachetele de reforme din administrația publică și pentru măsurile de stimulare a mediului de afaceri, măsuri implementate de PSD, PNL și USR. Conform surselor, este vorba despre un mix de inițiative politice.
• Mai mult, Guvernul a așteptat să observe rezultatele perioadei în care companiile încearcă să-și plătească dividentele restante, întrucât începând cu 2026 impozitul pe dividende va crește la 16%, față de 10%. Astfel, încasările din dividende ale statului ar putea fi cele mai mari din ultimele două decenii. În plus, se urmărește o evaluare a modului în care se va încheia anul 2025 din perspectiva deficitului bugetar, iar veștile sunt favorabile.
• Este de așteptat ca bugetul să fie aprobat, ceea ce poate fi considerat o formă de, cel puțin, o „amânare bugetară”, întrucât multe din posturile bugetate sunt neocupate, iar impactul acestei situații este estimat la circa 3,7 miliarde de lei, un procent nesemnificativ față de deficitul de circa 26 miliarde de euro pentru 2026,

„Este nevoie urgentă de reducere”

Specialistul economic afirmă că reforma administrației este esențială și trebuie implementată, altfel ciclul datoriilor și al împrumuturilor va continua în mod perpetuu.

• De undeva trebuie să fie realizată o reducere, iar reforma administrației locale reprezintă soluția fundamentală. În lipsa acesteia, vom ajunge din nou la împrumuturi și la bugete exagerate, așa cum am ajuns cu datoria de peste 400 de miliarde de euro, pentru a acoperi obligațiile statului.
• Se urmărește ca măsurile de reducere a cheltuielilor din sectorul public, aprobate de Parlament, să fie implementate, iar bugetul să devină realist, cu o reducere semnificativă a cheltuielilor pentru atingerea țintei de deficit de 6-6,2-6,3% pentru anul 2027.
• Legea bugetului pentru 2026 va fi crucială pentru intenția de reformă a statului. Alte creșteri de taxe ar putea induce recesiune, însă numai o reformă fundamentală a administrației, reducerea evaziunii fiscale și susținerea reală a economiei vor permite menținerea limitei de deficit.

Propunerea lui Bolojan: reducerea cheltuielilor autorităților

O altă cauză a întârzierii bugetului este intenția Guvernului de a crește încasările din dividende. Adrian Negrescu estimează că această metodă va duce la cele mai mari încasări din ultimele două decenii. În același timp, noul buget prevede reducerea cheltuielilor autorităților locale.

„Aprobarea întârziată a bugetului, paradoxal, favorizează Guvernul lui Bolojan, deoarece determină autoritățile să gestioneze resursele cu restricții stricte, până la adoptarea bugetului oficial. Cu cât întârzie mai mult, cu atât cheltuielile se vor limita, inclusiv cele ale primăriilor, conform legii, pentru că acestea pot accesa doar o parte din fonduri în această perioadă.

Adrian Codîrlașu: Menținerea legislatiei vechi

Pe opinia președintelui CFA, Adrian Codîrlașu, întârzierea adoptării bugetului nu reprezintă un risc major, dar și nu aduce beneficii semnificative, cu excepția unor forme de control bugetar.

În cazul în care nu s-ar adopta un nou buget în acest an, s-ar aplica precedentul, cel din anul trecut. Menținerea bugetului anterior, chiar și mai restrictiv, este o opțiune mai bună, întrucât nu ne lipsește un cadru legislativ pentru taxe. Problema principală ține de cheltuieli; în cazul în care nu există alt buget, se aplică prevederile bugetului anterior, care presupune cheltuieli mai mici. Deci, în opinia mea, această abordare ajută la controlul cheltuielilor și nu creează dezavantaje importante.