Publicația The Times realizează o analiză detaliată comparând două catedrale de o importanță strategică pentru Europa de Est: Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg și Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul Înălțarea Domnului din București.

Până la construirea Catedralei Naționale din București, impunătorul edificiu din Sankt Petersburg reprezenta „imperiul cu față europeană, inimă ortodoxă și aparență occidentală” al țarului Petru cel Mare, însă Catedrala Națională a României o detronează acum, devenind un simbol arhitectural major.

Reacții critice dinspre Kremlin referitoare la noua Catedrală

Timp de trei secole, această catedrală rusă s-a aflat în poziția de cel mai înalt lăcaș ortodox din lume, dar în 2025, după o investiție de 15 ani și peste 300 de milioane de euro, Catedrala Națională devansează monumentul țarului Petru, având o înălțime de 127 de metri, într-un context strategic: în apropiere de Ministerul Apărării și Casa Poporului.

„Specialiștii susțin că această construcție reprezintă o demonstrație a puterii soft și a moștenirii națiunii române ca stat ortodox, într-un moment în care Rusia încearcă să își exercite influența spirituală în regiune. (…)

Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au emis declarații oficiale, însă noua catedrală a fost criticată cu sarcasm în Rusia, iar anumite canale pro-Kremlin de pe Telegram au pus sub semnul întrebării legitimitatea României ca națiune ortodoxă”, relatează The Times, citând ulterior agenția rusă TASS, conform căreia „oficiali români, inclusiv Ilie Bolojan, prim-ministrul, au fost huiduiți la evenimentul de inaugurare și acuzați de „hoție” de către anumite persoane din audiență”.

„O competiție a influenței soft”

Indiferent de meschinăriile naționaliste ortodoxe ale Rusiei, catedrala nouă „a fost extrem de populară printre oameni”, notează The Times.

Dar de ce are această construcție o semnificație atât de profundă în spatiul regional și cum putem interpreta reacțiile critice ale Rusiei față de ea?

Simbolismul Catedralei merge dincolo de ortodoxie și se îndreaptă către geopolitică.

Nu noi afirmăm acest lucru, ci Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse din cadrul Universității din București, care a declarat pentru The Times:

„Este o competiție a influenței culturale. Tot mai multe state nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica promovate de aceasta, transmițând un mesaj puternic: românia își afirmă influența spirituală și culturală în Europa de Est prin această construcție.”

Patriarhul Rusiei justifică războiul

Laurențiu Pleșca subliniază că „de la invazia Ucrainei în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol tot mai important în susținerea ideologiei de război a Kremlinului. Sub conducerea Patriarhului Kiril, apropiat al lui Vladimir Putin, ortodoxia s-a împletit cu naționalismul.”

Kiril a elogiat regimul lui Putin drept un miracol divin și a oferit justificări pentru conflict – „o luptă împotriva forțelor răului”.

Pentru cercetători, inaugurarea Catedralei Naționale oferă o alternativă credincioșilor dezamăgiți de apropierea bisericii ruse de Kremlin.

Biserica rusă își pierde influența în Moldova.

Ce înseamnă pentru oameni banii?

Potrivit unei investigații Reuters citate de The Times, înainte de alegerile parlamentare din Moldova din septembrie, Rusia a finanțat preoți ortodocși moldoveni pentru a participa, în septembrie anul trecut, la un tur gratuit al celor mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse, oferindu-le inclusiv carduri bancare cu sume de aproximativ 1.200 de dolari.

În schimb, preoților li s-a cerut să influențeze alegerile din Moldova prin canale de comunicare, avertizând credincioșii despre pericolele aderării la Uniunea Europeană.

Este clară dorința de a separa credincioșii ortodocși din Moldova de influența bisericii ruse.

„Un simbol al triunghiului”

Lucian Leuștean, expert în creștinism ortodox răsăritean și relații internaționale, menționează că inaugurarea Catedralei Naționale nu intenționează rivalizarea cu Moscova, ci reafirmarea identității naționale românești.

„Nu este vorba de a provoca Moscova, ci de a demonstra ce am reușit să realizăm. De asemenea, locația este foarte strategică — aproape de Ministerul Apărării și în imediata vecinătate a Casei Poporului, adică Parlamentul, formând un triunghi simbolic”, explică Leuștean, citat de The Times.

El subliniază că această simbolistică reflectă propria istorie a țării:

„Cred că poziția și faptul că acum Catedrala este mai înaltă decât Parlamentul transmit un mesaj clar: dacă în perioada comunistă Casa Poporului simboliza viitorul, acum religia devine principalul reper, mai important decât trecutul.”