Conform informațiilor publicate de presa internațională, noul Consiliu ar urma să funcționeze ca un forum restrâns de coordonare politică și diplomatică în domeniul securității globale. Fostul președinte Donald Trump a afirmat că structurile internaționale actuale sunt lente și ineficiente, fiind necesară o structură mai flexibilă pentru prevenirea conflictelor, conform El Pais.
Printre statele care și-au confirmat participarea se numără Israel, Argentina, Maroc, Kosovo, Paraguay și Vietnam. De asemenea, mai multe țări cu populație predominant musulmană, precum Arabia Saudită, Turcia, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Pakistan și Indonezia, au acceptat invitația, subliniind importanța dialogului și stabilității în regiune.
Inițiativa nu este lipsită de controverse. Unele guverne au transmis că nu sunt dispuse să contribuie financiar la funcționarea consiliului, în condițiile în care s-a vehiculat ideea unei contribuții de până la un miliard de dolari pentru un statut permanent. Participarea acestora este, cel puțin în această etapă, una simbolică și politică.
Mai multe state europene, printre care Franța, Suedia și Norvegia, au refuzat să adere la proiect, exprimând rezerve legate de suprapunerea cu rolul Organizației Națiunilor Unite. Alte țări, inclusiv România, Spania și Rusia, nu și-au exprimat încă o poziție oficială.
Criticii avertizează că acest consiliu pentru pace ar putea slăbi mecanismele multilaterale consacrate, în timp ce susținătorii inițiativei susțin că reprezintă o încercare de a adapta diplomația la noile realități geopolitice.
