O piață nouă în care se vând vocea, chipul și viața de zi cu zi

Companiile de inteligență artificială cumpără date personale, precum voce, imagini sau conversații, de la utilizatori pentru antrenarea modelelor AI. Platforme precum Kled AI, Silencio, Neon Mobile, Luel AI și ElevenLabs oferă bani pentru aceste materiale, explicând că necesarul de date autentice și variate nu mai poate fi asigurat doar de internetul public.

Experții afirmă că, pentru moment, datele provenite direct de la oameni sunt considerate „standardul de aur” în îmbunătățirea modelelor AI, în condițiile în care sursele tradiționale au limite din cauza restricțiilor legate de copyright și accesul la seturi de date.

De ce acceptă oamenii această implicare financiară

Curiozitatea, nevoia de bani sau oportunitatea de a-și acoperi cheltuielile sunt motivele principale pentru care utilizatorii vând date personale. Exemplele concrete includ un tânăr din Cape Town care câștigă bani filmând plimbările, un student din India care acoperă cheltuielile lunare din înregistrări audio, și un ucenic din Chicago care a făcut sute de dolari din convorbiri private încărcate pe platforme AI.

Experiențele relatate relevă probleme legate de plata neregulată, opacitatea platformelor și lipsa de control real asupra datelor vândute. Profesorul Mark Graham avertizează asupra precarității acestor activități, care pot deveni un ciclu fără progres și siguranță pentru utilizatori.

Riscuri evidente: deepfake-uri, furt de identitate și dificultăți în retragerea licențelor

Licențele fosrte largi și transferabile, acceptate prin termeni și condiții, oferă companiilor posibilitatea de a folosi datele mult timp, fără compensare suplimentară. Aceasta poate însemna utilizarea materialelor pentru ani în baze de date și aplicații ale industriei AI, fără control sau beneficii pentru contributor.

O cercetătoare de la Stanford HAI, Jennifer King, atrage atenția asupra dificultăților de anonimizare a datelor biometrice și asupra modului în care acestea pot fi reutilizate în scopuri nedorite. Materialele încărcate pot ajunge în clipuri falsificate, reclame dubioase sau pot fi folosite pentru deepfake-uri, fără ca persoanele implicate să poată reacționa eficient.

Un exemplu concret este platforma Neon Mobile, scoasă temporar de pe piață după ce a fost descoperită o vulnerabilitate: accesul neautorizat la numere de telefon, înregistrări și transcrieri. Riscul pentru utilizatori este reprezentat de expunerea vieții private, mai ales dacă datele au fost încărcate fără suficiente măsuri de siguranță.

Impactul pe termen scurt și riscurile pentru viitor

Pe termen scurt, aceste activități pot oferi un venit rapid celor cu resurse reduse, pentru care banii câștigați pot fi vitali. În exemplul menționat, un tânăr din Cape Town, un student din India și un sudor din Chicago au realizat venituri din vânzarea de date personale, fiind motivați de necesitate și de promisiunea că datele vor fi utilizate în cercetare.

Pe termen lung, însă, consecințele pot fi mai grave. Bucățile de identitate digitală vândute pot fi materializate în clonarea vocei, generarea de video fals sau alte tehnologii care manipulează percepția realității. Aceasta înseamnă că, în timp, valorile și controlul asupra identității digitale se pot pierde, creând riscuri de furt de identitate și abuzuri.

Riscul major este ca fragmentarea datelor personale să devină o problemă de amploare, în condițiile în care legislația și reglementările actuale se adaptează greu noilor realități digitale. Astfel, ceea ce aparent pare o soluție simplă pentru o nevoie rapidă se poate transforma într-o vulnerabilitate persistentă, cu costuri pe termen lung.