Mulți muncitori asiatici – precum bone, șoferi, asistenți personali sau bucătari – petrec aproape nonstop timp alături de angajatori, adesea provenind din familii mai înstărite, care le oferă salariu și cazare în aceeași locuință.

În anul precedent, au fost aduși în România aproximativ 100.000 de muncitori străini, iar pentru 2026, Guvernul a decis să reducă cu 10% numărul permiselor de muncă pentru muncitorii din afara țării, pentru ca locurile de muncă disponibile să fie prioritar pentru românii aflați în căutarea unui loc de muncă.

Observator TV oferă exemplul lui Met Kitco Columna Hinay, o femeie din Filipine, care de doi ani activează în România pentru o familie din Capitală, ocupându-se de multiple sarcini: este bonă, femeie de serviciu și ajutor de încredere în gospodărie.

„Am grijă de un copil de 3 ani, gătesc, fac curățenie și am responsabilități generale în casă. Sunt angajată foarte bine. Rămân în această poziție cât pot eu. Prima experiență a fost dificilă din cauza diferenței de climat; mi-a fost greu, dar acum totul este în regulă”, a declarat Hinay.

De cele mai multe ori, acești muncitori sunt recrutați prin agenții specializate, locuiesc în gospodăria angajatorilor și sunt disponibili aproape nonstop, asigurând servicii pentru viața cotidiană: transportarea copiilor la școală, efectuarea cumpărăturilor, gătitul, îngrijirea animalelor de companie și rezolvarea diverselor probleme logistice.

Conform agențiilor de recrutare, cererea pentru astfel de servicii rămâne constantă, iar remunerațiile pentru un asistent personal sau bonă în România variază între 3.700 și 5.000 de lei, în funcție de experiență și disponibilitate.

Un ajutor de bucătar primește în jur de 650 euro, la fel ca un muncitor necalificat în construcții, iar, pe lângă salariul de bază, cei mai mulți muncitori din străinătate beneficiază de diurnă, masă, cazare și, uneori, transport între locul de cazare și terenul de lucru.

„Cererea pentru personal domestic și calificat rămâne stabilă. Bone, menajere, îngrijitori, grădinari și șoferi, în special din construcții, industria HoReCa și agricultură. Românii sunt familiarizați cu muncitori din străinătate, precum bone și menajere din Indonezia, integrându-i aproape de familiile lor”, a explicat Yosef Gavriel Peisakh, reprezentant al unei agenții de recrutare.

Totuși, această tendință evidențiază o problemă mai gravă: deficitul de forță de muncă în România, estimat la circa 600.000 de angajați, iar muncitorii din străinătate acoperă doar o parte din această lipsă.

„Există interes pentru imigrare în România. Este o țară atractivă pentru forța de muncă internațională, fiind în Uniunea Europeană, în zona Schengen, și cu o rată în creștere a integrării. În ultimul timp, am observat că România nu mai este doar un punct de tranzit către Vest, ci și o destinație stabilă pentru muncitori”, a afirmat Romulus Badea, de la Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.

Recomandările autorului:

România, destinație pentru muncitorii asiatici defavorizați. „Nepalezii” riscă totul pentru a aduce mâncare la geam.

Ce a făcut un livrator nepalez în România după 14 ore consecutive de muncă.

Nepalezi, filipinezi, indieni și cetățeni din Sri Lanka stabiliți în România și-au construit o comunitate asiatică. Diversitate gastronomică, culturale și de tradiții în țară.