Ministrii interimari numiți după demisia guvernului și expirarea termenului de 45 de zile continuă să exercite atribuțiile, deși legea nu prevede clar ce se întâmplă după această perioadă. Parlamentul are rolul de a reglementa eventuale soluții pentru situație, dar nu există o procedură explicită pentru blocajele administrative.

Contextul juridic și politic al situației

După retragerea sprijinului politic al PSD pentru premierul Ilie Bolojan și demisiile miniștrilor social-democrați, Guvernul demis a rămas în funcție cu atribuții limitate. Toate ministerele lăsate vacante au fost preluate temporar de miniștri interimari, iar termenul de 45 de zile pentru exercitarea interimatului a expirat pe 10 iunie.

Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu afirmă că, deși conform Constituției interimatul durează 45 de zile, legea nu clarifică ce se întâmplă după această limită. El sugerează faptul că miniștrii interimari ar trebui să părăsească funcțiile, însă, în practică, aceștia pot rămâne în post până la numirea noii echipe guvernamentale.

Lăzăroiu explică că, în situația în care premierul nu numește alți miniștri, guvernul demis poate continua să păstreze atribuțiile, fiind însă într-un statut de procedură specială. Acesta menționează, totodată, că în cazul în care premierul decide să păstreze miniștrii temporari, aceștia pot fi rotativi între ei, pentru a evita blocajele de decizie.

Perspectiva avocaților și a specialiștilor

Toni Neacșu, fost membru CSM, afirmă că miniștrii interimari rămân pe post chiar și după depășirea termenului de 45 de zile. El susține că, din punct de vedere constituțional, conducerea ministerelor trebuie să continue pentru a asigura funcționarea autorităților statului, chiar dacă atribuțiile lor sunt limitate.

Neacșu precizează că, după moțiunea de cenzură, nu se mai pot numi miniștri titulari noi, dar miniștrii interimari pot rămâne în funcții până la instalarea noului guvern. Opțiunea premierului, în cazul în care dorește o gestionare mai strictă, este să rotască miniștrii între ei, în practică fiind o metodă folosită anterior.

Cum s-a ajuns în această situație

Situația actuală a fost generată la finalul lunii aprilie, când PSD și-a retras sprijinul pentru premierul ilie Bolojan, iar toți miniștrii social-democrați au demisionat din guvern. Ulterior, Bolojan a delegat ministerele rămase libere miniștrilor rămași în echipă.

Astfel, responsabilitățile aferente au fost preluate de:
– Cseke Attila, Ministerul Sănătății
– Cătălin Predoiu, Justiție
– Radu Miruță, Transporturi
– Dragoș Pîslaru, Muncă
– Tanczos Barna, Agricultură
– Ilie Bolojan, Energie

Premierul a explicat că aceste numiri au avut ca scop asigurarea unei continuități operative a ministerelor, până la formarea unui nou guvern.

Miniștrii PSD care au demisionat

Demisiile miniștrilor PSD au fost interpretate ca act politic, în contextul deciziei partidului de a retrage sprijinul pentru premier.

Listă miniștri PSD care au plecat:
– Alexandru Rogobete, Sănătate
– Ciprian Șerban, Transporturi și Infrastructură
– Florin-Ionuț Barbu, Agricultură și Dezvoltare Rurală
– Bogdan Ivan, Energie
– Petre Florin Manole, Muncă și Solidaritate Socială
– Radu Marinescu, Justiție

PSD a menționat că aceste demisii marchează o schimbare solicitată de o largă majoritate a cetățenilor români.

Premiile interimare pot rămâne în funcție în condițiile actuale, însă situația nu a fost reglementată clar de lege, fiind lăsată la interpretarea autorităților și a decidenților politici.