O mamă aflată într-o situație extrem de dificilă și disperată se luptă cu sistemul și cu tatăl, rezident în Elveția, pentru custodia băiatului său de aproape 12 ani. Ioana Demarmels se confruntă cu terori și riscuri, temându-se zilnic de separarea de fiul său – o pierdere extremă pentru o mamă.

Aceasta susține că sistemul utilizează diverse mijloace pentru a aduce părinții în dificultăți financiare, până la acuzații penale. Ioana Demarmels afirmă că cei care au acuzat-o de răpire sunt de fapt cei care i-au luat fiul și solicită insistent o întâlnire cu ministrul Justiției.

Un caz dramatic, o poveste tristă ce implică o mamă româncă, Ioana Demarmels, și tatăl elvețian al copilului lor. Conflictul a ajuns la instanță, tatăl acuzând-o pe mamă de răpire, susținând că a adus minorul în România fără consimțământul său.

„Presupusul tată percepe alocația copilului din Elveția”

Mama susține că autoritățile din ambele țări, poliția, protectia copilului și justiția, au condamnat-o fără probe suficiente, refuzând să îi acorde șansa să demonstreze nevinovăția, într-o cursă nebună pentru custodia copilului.

Ioana Demarmels se confruntă de ani de zile cu o situație complexă, ca într-o poveste suprarealistă, pentru a demonstra că este o mamă potrivită, iar copilul dorește să rămână cu ea în România, evitând o separare. Lupta sa e una extrem de grea, presărată cu temeri și dificultăți constante.

„De doi ani, presupusul tată percepe alocația copilului din Elveția, în timp ce eu, în România – deși aveam dreptul să fiu unicul întreținător, cu 500 de lei – nu am primit niciun ajutor. Îl cresc singură, cu sarcini financiare și costuri de călătorie, hoteluri și cazare plătite către presupusul tată.”, a declarat Ioana Demarmels pentru o publicație de știri.

„Cei acuzați de răpire sunt cei care au răpit copilul”

Pe 7 aprilie 2023, Ioana Demarmels a adus copilul în România, fără consimțământul tatălui. Motivația a fost dorința copilului de a nu mai trăi în Elveția. De atunci, fiecare zi a fost o incertitudine, provocând numeroase probleme și dificultăți în instanțele române.

A povestit pentru o publicație de știri despre drama fiecărei zile, în care a încercat să demonstreze că nu este o mamă nepotrivită și un pericol pentru copil, aşa cum încerca să o prezinte fostul partener elvețian.

Lupta cu sistemul și fostul partener. Conflictul continuă

În ciuda eforturilor, românca a pierdut procesele și conform legii de la Haga, copilul trebuie să fie predat tatălui. Mama este devastată de situația în care observă copilul speriat și plângând din cauza despărțirii, dorind să rămână în România.

Recunoaște că, deși are dovezi numeroase, simte o stare de neputință și lipsă de resurse pentru a-și proteja fiul de un eveniment traumatizant.

Aceasta se confruntă cu obligații de a participa la consiliere pentru copil, iar lipsa unor notificări oficiale din partea sistemului o pune în situații dificile.

A contactat repetat DGASPC pentru a afla despre notificări psihologice, dar nu primește răspunsuri sau confirmarea acestora. Lipsa reacțiilor necesare, în termene limita, sunt dovada unor aspecte grave.

Fără acces la dosar și fără dovezi concrete, nu poate demonstra inocența sa, iar această stare contribuie la acuzațiile de alienare parentală. Aceste metode sunt folosite, uneori, pentru a crea presiune financiară considerabilă sau pentru a provoca probleme legale.

Inegalitatea tratamentului în instanțe

Ioana Demarmels descrie o experiență terifiantă, înconjurată de manipulări și dificultăți la nivelul sistemului, simțindu-se singură și fără asistență.

A subliniat că de cele mai multe ori, victimele sunt mamele care încearcă să găsească dreptatea, iar cele mai afectate ar fi copiii.

„Aș vrea să se discute despre modul incorect în care se aplică legea, care e semnată de persoane importante… Legea se aplică selectiv, punând în dificultate mamele.

Un judecător, într-un aparent conflict de interese, o acuză prin, în numele legii, de a nu respecta legea, un manager de caz de la DGASPC lipsește în termene limită, un psiholog refuză să consemneze prezența mamei.

Situația pare să depășească limitele rațiunii.. Se naște întrebarea cum poate un părinte ajunge în situații penibile din cauza sistemului, pe când tatăl nu este interogat adecvat.

O mamă în conflict cu sistemul, implicată în 13 procese

Fostul psiholog din instanță a emis un diagnostic de alienare parentală fără să discute cu copilul.

Situațiile tensionate au produs temeri și anxietate la copil. Acesta a ajuns de șapte ori la camera de urgență, fiind diagnosticat cu stres și frică, provocate de situațiile tensionate.

A povestit despre o situație problematică, în care nu a fost permisă ieșirea din incinta IGPR, și unde i s-a sugerat o eventual arestare fără mandat.

„Am fost hărțuită la IGPR, am teamă să mai intru la o instituție. Mi se pare că îmi sunt furate dovezi. Simt că trăiesc într-un iad!”, a declarat femeia.

Verdictul expertului psiholog

În motivarea deciziei civile, expertul a concluzionat că copilul a suferit sever de alienare parentală. Cu toate că nu există dovezi medicale ale unor astfel de probleme.

Ioana Demarmels caută insistent soluții pentru a demonstra că nu este un pericol pentru copil, în timp ce hărțuirea psihică pare a fi un mecanism ascuns.

Situația periclitează dezvoltarea copilului, iar mama se teme că viața copilului va fi marcată de războiul părinților din cauza influenței tatălui.

Documentele obținute atât în Elveția cât și în România, sunt dovezi importante în lupta pentru custodia copilului.

Ioana Demarmels critică ancheta KESB (Protecția Copilului din Elveția), susținând sistemul este influențat financiar.

„Protecția Copilului folosea dispozitive de monitorizare în calculatorul presupusului tată. Mașini de poliție erau staționate în apropierea locuinței, creând atmosfera de amenințare, pentru a o acuza că prezintă un pericol pentru propriul copil. Această acuzație a fost făcută chiar și în comunicatul trimise oficialilor români. Doi ani mai târziu, pericolul nu a exisat.”

Copilul se adaptează în România

Ioana Demarmels descrie cu dragoste și emoție situația copilului său, protejându-l de tensiunile din familie.

Situația materială este modestă, dar copilul are tot ce îi trebuie, este înscris la școală și la activități extrașcolare.

Copilul este inteligent și responsabil. În Elveția, era singurul elev cu astfel de probleme de integrare școlară. Toate observațiile eronate din trecut, au afectat negativ și dezvoltarea copilului.

În Elveția, mama a fost acuzată de probleme psihice. S-a confruntat cu restricții asupra utilizării internetului, pentru a o exclude social.

Copilul evită contactul cu tatăl

Românca descrie viața din Elveția și restricțiile de a fi aproape de fiul său.

Mama se străduiește să rămână puternică și rezistentă, evitând manifestările emoționale pentru a nu fi percepută ca instabilă, ceea ce a fost argumentat de către sistem în Elveția.

Nu aveam voie să stau cu copilul sâmbătă. Tatăl organiza activități cu scopul lui de a deveni custodele copilului. Copilul evita contactul cu tatăl, manifestând frică la apropierea lui.

Copilul nu se simte protejat și manifestă o stare negativă din cauza situației familiale.

Disperarea unei mame și apel la autorități

Ioana Demarmels apelează la autoritățile române pentru intervenție, neavând resurse sau soluții.

Mama se teme de ziua în care copilul îi va fi luat.

„Mi-e teamă ce se va întâmpla, nu am încredere în avocați.”

„Ce să fac dacă avocații te dezamăgesc? Copilul meu este cel mai important lucru, iar eu nu pot privi cum îi este furată viața.”, a mai spus Ioana Demarmels.

Contextul conflictului familial și acuzatii

Disputele pentru custodia copilului au evoluat de mai mulți ani. Mama a depus plângeri în Elveția, acuzând tatăl pentru comportamente inadecvate.

• Detalii despre conflictul din Elveția, include descrieri ale evenimentelor, plângerile si deciziile luate.