Locuitorii dintr-un sat slovac vor renunța la statutul UNESCO din cauza turiștilor

Satul Vlkolinec, înscris în Patrimoniul UNESCO în 1993, se confruntă cu impactul turiștilor asupra comunității locale

Satul Vlkolinec, situat în nordul Carpaților Occidentali, a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1993. De la această recunoaștere, numărul vizitatorilor a crescut semnificativ, ducând la probleme în gestionarea fluxului turistic și tensiuni între localnici și autorități.

Afluența mare a turiștilor și reacțiile localnicilor

Aproximativ 100.000 de turiști vizitează anual satul și zonele din jur. Această afluență a cauzat părăsirea satului de zeci de locuitori, iar cei care locuiesc permanent se luptă pentru a-și păstra intimitatea.

Anton Sabucha, unul dintre ultimii locuitori, a instalat mesaje precum „Proprietate privată” și „Intrare interzisă” pe o barieră pentru a descuraja curioșii. El critică activitățile turistice pentru că distorsionează autenticitatea satului, afirmând că unele evenimente nu au legătură cu tradițiile locale.

Valoarea culturală și activitățile organizate în sat

Vlkolinec păstrează conserve tradiționale, având circa 40 de case din bușteni vopsite în culori diferite, o clopotniță din secolul al XVIII-lea și alte elemente arhitecturale autentice. Infrastructura turistică include un centru de informare UNESCO și diverse activități, precum ateliere de confecționat costume populare, coșuri, încondeierea turtei dulci, și festivaluri ale recoltei sau nunți tradiționale.

PUBLICITATE

Pentru unii locuitori, aceste evenimente nu reflectă realitatea satului, iar unele activități sunt considerate artificiale. Anton Sabucha afirmă că restaurantele și evenimentele organizate nu păstrează liniștea și autenticitatea originală.

Reacția oficială și măsurile de gestionare a situației

Miroslav Parobek, șeful departamentului de cultură și turism al municipalității Ruzomberok, respinge criticile, menționând că municipalitatea solicită finanțare din Norvegia. Fondurile urmează să fie folosite pentru restaurarea bisericii și școlii, construirea de toalete suplimentare și crearea unui parc de parcare în afara satului.

Administratori locali afirmă că Vlkolinec nu este un muzeu în aer liber, ci un sat încă viu. Locuitorii primesc 400 de euro anual ca sprijin pentru inconvenientele generate de turism, iar aceștia pot solicita fonduri pentru renovări suplimentare. În ciuda acestei sprijin, unii rezidenți consideră suma „nesemnificativă”, fiind atrași de mediul rural și liniștea zonei montane.

Reacțiile turiștilor și perspectiva comunității locale

Unele persoane, precum Kristina Ziahlhofstettere din Germania, recunosc dificultățile create de numărul mare de vizitatori. Ea afirmă că este evident că situația devine dificilă și că cei care locuiesc în zonă trebuie să se confrunte cu prezența constantă a turiștilor în casele și în grădinile lor.

Vlkolinec continuă să fie o destinație turistică populară, dar comunitatea locală se confruntă cu provocări legate de gestionarea acestor influxuri și de păstrarea autenticității satului.