România se pregătește să implementeze o măsură stringentă împotriva dezinformării și manipulării online. Un proiect de ordonanță de urgență, prezentat guvernului, va permite autorităților să blocheze accesul la site-uri și conținuturi considerate ilegale, false sau care instigă la ură. Scopul principal al noii legislații este prevenirea ingerințelor externe în procesul electoral, având în vedere alegerile prezidențiale iminente.

Conform informațiilor G4Media, ordonanța ar putea fi adoptată în următoarele două săptămâni și va conferi Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), alături de alte instituții relevante, putere pentru a cere operatorilor de internet blocarea accesului la conținuturi suspecte.

Instituțiile abilitate să decidă blocarea site-urilor

Noua lege nu se limitează la ANCOM, ci implică și alte instituții cu rol în siguranța națională și protecția proceselor democratice. Printre acestea se numără:

• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

• Birourile Electorale

• Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)

• Directoratul Național de Securitate Cibernetică

• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

• Ministerul Afacerilor Externe

• Inspectoratul General al Poliției Române

• Ministerul Apărării Naționale

• Serviciul Român de Informații (SRI)

• Serviciul de Informații Externe (SIE)

• Parchetul General

Aceste instituții vor avea autoritatea de a solicita îndepărtarea conținutului considerat periculos. Dacă platformele, site-urile sau rețelele de comunicare online refuză să elimine conținutul vizat, ANCOM va putea dispune blocarea accesului la aceste platforme.

Ce constituie „conținut ilegal” conform noii legi

Definiția conținutului ilegal este foarte vastă și cuprinde o gamă largă de activități, de la incitarea la ură până la manipulare electorală. Proiectul de OUG prevede că pot fi blocate conținuturile online care:

• Instigă la ură sau violență

• Promovează ura și discriminarea

• Manipulează opinia publică prin știri false sau conținuturi artificiale

• Influențează alegerile prin campanii orchestrale online

• Sunt generate de actori statali sau non-statali pentru subminarea securității naționale

• Prezintă publicitate politică ilegală

• Implică prelucrarea frauduloasă a datelor sau distribuirea de programe malware

Este important de remarcat că legea nu se limitează doar la perioada electorală, ci se aplică în orice situație în care o instituție consideră că conținutul afectează democrația sau siguranța națională.

Ce se întâmplă în situația în care site-urile refuză să îndepărteze conținutul?

Dacă o platformă socială sau un site de știri refuză să elimine conținutul considerat ilegal, ANCOM poate solicita blocarea accesului la acesta în România.

Operatorii de internet care nu respectă ordinele de restricționare a accesului riscă amenzi semnificative:

• 50.000 lei pe zi pentru primele trei zile

• 100.000 lei pe zi după această perioadă

În cazul contestărilor la instanță, acestea vor fi judecate exclusiv de Curtea de Apel București. Totuși, contestațiile nu suspendă aplicarea restricțiilor, ceea ce înseamnă că accesul la conținutul vizat rămâne limitat până la o decizie finală.

O lege necesară sau un risc pentru libertatea de exprimare?

Guvernul susține că această măsură are ca scop asigurarea proceselor democratice și prevenirea ingerințelor externe în alegeri. Unul dintre elementele decisive în implementarea proiectului de lege este anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională, bazată pe documente desecretizate care sugerează o ingerință a Rusiei în campania electorală.

Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile abuzuri și riscul utilizării legii pentru cenzură. Din acest motiv, proiectul este în dezbatere cu Comisia Europeană, pentru a evita orice încălcare a drepturilor fundamentale.

Criticii semnalează că definiția largă a „conținutului ilegal” ar putea fi folosită pentru a elimina nu doar fake news, ci și opinii neconforme cu pozițiile autorităților. O astfel de lege ar putea crea un precedent periculos, mai ales dacă viitoarele guverne vor profita de acest mecanism pentru a controla spațiul public online.

România se înscrie printre țările care adoptă măsuri ferme împotriva dezinformării online. Dacă va fi aplicată corect, această lege poate contribui la limitarea manipulării și ingerințelor externe în alegeri și în alte procese democratice.

Rămâne de văzut dacă aceste măsuri nu se vor transforma într-o formă de cenzură, în care statul să determine arbitrar conținutul permis. În orice caz, această lege va modela fundamental reglementarea internetului în România, conform G4Media.