Industria siderurgică a României traversează un proces de declin accelerat, odată cu închideri de fabrici și combinaturi strategice, precum Sidex Galați, Hunedoara, Roman și Iași. Aceasta a dus la reducerea drastică a numărului de angajați, de la aproape 200.000 înainte de 1990 la câteva mii în prezent.

Stare actuală a industriei românești

Preluarea combinatelor de către Lakshmi Niwas Mittal, în anii 2000, a avut ca rezultat o fragmentare a acestor unități și o scădere semnificativă a producției. În 2008, combinatele înregistrau o capacitate de producție de peste 15 milioane de tone anual, dar apoi producția a scăzut considerabil, fiind afectată de prețurile mari la energie și de crizele economice globale.

Privatizarea combinatelor și clauzele de angajament

În perioada pre-aderare la UE, statul român a vândut combinatele către Mittal Steel, grup controlat de Lakshmi Mittal, pentru sume modice: Sidex Galați pentru 77 milioane de euro, plus preluarea datoriiilor. Achizițiile s-au făcut în condiții în care s-au promis investiții și menținerea numărului de angajați, însă aceste clauze nu au fost respectate pe termen lung.

Monitorizarea și respectarea angajamentelor

Perioada 2005-2008 a fost marcată de monitorizarea contractelor, însă companiile achiziționare au redus personalul și au suspendat investițiile, fără ca autoritățile române să țină pasul sau să aplice sancțiuni. În cazul combinatului Hunedoara, de exemplu, reducerea personalului a fost realizată prin stimulente și plăți compensatorii, deși clauzele de menținere a personalului și investiții erau evidente.

Impactul asupra industriei și deprecierea capacităților

După preluare, deciziile au fost centralizate și au slăbit unitățile industriale. Producția combinatului Roman a scăzut la 50.000-60.000 de tone, față de capacitatea de 300.000, iar combinatul din Iași a devenit dependent de Galați, fiind afectat de oprirea activității Sidex.

Declinul continuu și evoluția din ultimii ani

Crizele economice din 2009, 2018, pandemia și conflictul din Ucraina au redus cererea de oțel și au crescut costurile energiei, punând presiune pe industrie. În 2008, însă, unele combinate mai demonstrau semne de viabilitate, dar prețurile ridicate la energie și prelungirea crizei au dus la o deteriorare accentuată a situației.

Factorii care au favorizat degradarea industriei

Statul român a permis eludarea clauzelor de către Mittal, fără a lua măsuri ferme. Reducerile de personal, întreruperile de investiții și lipsa unei monitorizări eficiente au diminuat activitatea combinatelor. În plus, România, deși avea resurse de gaz natural, nu a sprijinit industria siderurgică, la fel ca alte state europene precum Germania și Franța, care au implementat măsuri de subvenționare și sprijin pentru energie.

Nevoia de interventie și perspective

Lipsa sprijinului guvernamental, costurile mari ale energiei și importurile ieftine au dus la închiderea majorității combinatelor. În prezent, combinațiile strategice precum Sidex și Hunedoara sunt în criză, iar viitorul angajaților și al industriei este incert.

Reacțiile și semnalele de alarmă

Un cercetător român de specialitate avertizează că industria metalurgică este pe butuci, iar combinatul Liberty Galați, care odinioară era perla industriei naționale, a trimis peste 3.000 de angajați în șomaj. Expertul Remus Borza atrage atenția că este necesară o investiție de aproximativ 300 milioane de euro pentru reluarea activității combinatului din Galați și salvarea a circa 5.000 de familii din zonă.

Industria românească a suferit un declin accentuat, iar lipsa de acțiune a celor responsabili pune în pericol viitorul acesteia.