Reforma Bolojan are în vedere, de la 1 ianuarie 2026, implementarea unui impozit pentru bunurile agricole ale fermierilor și cultivatorilor, precum sere, silozuri, răsadnițe, pășuni și solare. Această prevedere a fost introdusă discret în Parlament. În data de 10 decembrie, Curtea Constituțională a aprobat acest impozit, contestat dur de fermieri, care au apelat inclusiv la președintele Nicușor Dan. Experții economici avertizează că, deși pe termen lung taxa poate fi justificată, ea va avea efecte negative nu doar asupra fermierilor, ci și asupra cetățenilor obișnuiți. Noua taxă va influența prețurile, care deja au crescut odată cu majorarea TVA, iar România va deveni tot mai dependentă de importuri. În plus, această măsură poate descuraja exporturile de legume și fructe. În ciuda potențialului agricol remarcabil, România importă 60% din legumele consumate, iar acest deficit va crește cu implementarea noii taxe.

Pe lângă majorarea considerabilă a prețurilor la fertilizanți, combustibili și energie electrică, așteptată pentru 2026, fermierii sunt preocupați de noile taxe și impozite incluse în Pachetul Bolojan. Modificările aduse bazei de calcul pentru impozitul pe terenurile agricole extravilane vor duce la creșteri de aproximativ 135%. Fermierii afirmă că este inexplicabil să plătească impozit atât pe veniturile obținute ca antreprenori, cât și ca persoane fizice, inclusiv pe clădiri și mijloace de transport deținute.

Impozitul pe sere și solarii a fost „mascat în lege”. Fermierii solicită intervenția lui Nicușor Dan

Este de menționat că taxa a fost introdusă în mod discret în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că nu va fi introdusă nicio taxă pentru sere sau solarii, indicând faptul că această măsură, „mascată în lege”, nu face parte din decizia politică comună a partidelor de guvernare. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, împărtășește aceeași opinie. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a aprobat recent această taxă, contestată anterior de AUR. Legea a fost schimbată în Parlament și adoptată pe 18 noiembrie, dar a fost contestată de AUR.

Fermierii solicită acum președintelui Nicușor Dan să trimită legea înapoi în Parlament, avertizând că majorarea taxelor riscă să lase fără posibilitatea de a-și continua activitatea mii de ferme agricole și mici procesatori. Începând cu 1 ianuarie 2026, toate serele, silozurile și depozitele agricole vor fi supuse impozitării, fermierii beneficiind doar de o reducere de 50%, nu de scutire totală, conform informațiilor de la Profit.ro.

Impozit pe sere

Conform noilor modificări ale Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru sere, solarii, răsadnițe, ciupercării, pășuni și silozuri. Agricultorii avertizează că această măsură ar putea avea un efect devastator asupra prețurilor legumelor.

Joi, 11 decembrie, fermierii membri ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au cerut public președintelui României să nu promulge legea, susținând că aceasta poate duce la falimentul multor afaceri agricole familiale și mici întreprinderi de procesare.

„Facem apel la Președintele României să își exercite dreptul de a solicita reexaminarea actului legislativ adoptat de Parlament. Acest demers va permite elaborarea unui proiect care să reflecte realitățile economice și să susțină fermierii și alți producători”, se arată într-un comunicat al AAC. Agricultorii subliniază că, încheind un an dificil, au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pentru forța de muncă și seceta severă, care a afectat culturile de bază precum porumb, floarea-soarelui și soia.

Fermierii avertizează asupra riscului pentru securitatea alimentară

Agricultorii susțin că România încheie un an dificil, în care au fost deja afectați de taxa pe stâlp, de creșterea fiscalităților pe muncă și de o secetă severă care a distrus culturile de baze, precum porumb, floarea-soarelui și soia. În acest context, majorarea impozitelor va exercita o presiune suplimentară asupra sectorului.

„Reamintim factorilor de decizie că fermierii români reprezintă fundamentul economiei naționale și că, fără sprijinul lor, stabilitatea economică și securitatea alimentară sunt în pericol. În condițiile conflictului de la graniță și a incertitudinii privind noile politici europene pentru agricultură, măsurile repetitive împotriva acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate și un atac la securitatea agroalimentară a țării”, afirmă reprezentanții fermierilor.

Roșiile, printre cele mai contribuente la deficitul comercial în 2024

Legea prevede impozitarea acestor construcții din anul viitor, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a prețurilor legumelor. Practic, legumicultorii autohtoni nu vor putea concura cu produsele importate, iar mulți vor fi nevoiți să își închidă afacerile. Roșiile se află în top 10 produsele agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024.

Expertul Adrian Bența consideră că taxa este justă, însă va avea un impact social important, crescând prețurile pentru consumatori.

• Aceste taxe vor fi greu suportabile pentru agricultori și fermieri, determinând majorarea prețurilor. Se ridică totodată întrebarea despre moralitatea scutirii de taxe. Dacă toți cei care produc și comercializează plătesc taxe pentru terenuri, clădiri și alte bunuri, este normal ca și producătorii să plătească taxe aferente veniturilor lor.

Veronica Duțu: Taxa reprezintă o piedică pentru producția autohtonă, fermierii solicitând predictibilitate

Consultantul fiscal Veronica Duțu afirmă că introducerea impozitului pentru sere, solarii și silozuri va exercita o presiune suplimentară pe un sector care deja funcționează la limita rentabilității.

Este vorba despre producători mici și mijlocii, adesea de familie, care se confruntă deja cu costuri crescute pentru energie, materiale și forța de muncă, precum și cu volatilitatea prețurilor.

Consultant fiscal Veronica Duțu. Foto: Facebook

Această taxă nu va stimula producția locală, ci va crește costurile de operare, urmând să se reflecte în prețurile finale ale legumelor și produselor agricole. Consumatorul va resimți această creștere în piață.

Fermierii nu solicită privilegii, ci stabilitate. Impozitarea la momentul investiției, depozitării și vânzării va crește costurile de producție, ceea ce va duce la o dependență mai mare de importuri. Pentru a susține produsele locale, ar trebui încurajate infrastructurile agricole precum serele, solariile și silozurile, considerate elemente fundamentale, nu „luxuri”.

Efecte pe termen mediu: reducerea competitivității fermierilor români

Specialistul a realizat o simulare pentru o seră de 1000 mp, arătând că, pe suprafețe mari, noul impozit poate ajunge la zeci de mii de lei anual.

Pe termen mediu, efectul cumulativ al taxelor și creșterii costurilor va diminua competitivitatea fermierilor locali. În timp, această situație poate descuraja investițiile în infrastructură și depozitare, necesare pentru independența alimentară a țării.

De exemplu, pentru o seră de 1000 mp, dacă autoritatea locală decide să impună 2 lei pe mp, agricultorul va plăti 1000 de lei anual, echivalent cu 50% din taxă pentru o suprafață de 2000 de lei. Aceasta pune în pericol sustenabilitatea micilor fermieri. La fermele de mari dimensiuni, care asigură hrana națională, impozitul poate ajunge la zeci de mii de lei pentru suprafețe extinse, precum cele din Matca, Galați. Cu profit limitat și fără sprijin din programe de tip „Tomata”, această taxare devine un factor de descurajare a producției.

Emilian Duca: Autoritățile locale pot diminua drastic nivelul impozitului

Conform specialistului, principalele beneficii ale noii legi depind de decizia autorităților locale, care pot reduce semnificativ nivelul impozitului. Această măsură va fi în responsabilitatea acestor autorități.

Este posibil ca autoritățile locale să stabilească un impozit mult mai mic, chiar de 50%, sau să interpreteze legea în mod favorabil pentru agricultori. De exemplu, în zonele rurale, pot decide reducerea taxei, și această măsură poate fi aplicată cu succes.. Trebuie însă clarificat ce construcții specific intră sub impozitare, pentru a evita interpretări greșite, întrucât legislația actuală este prea generală și complișită pentru aplicare corectă.. E posibil ca această taxă să fie revizuită pentru a nu afecta micii fermieri, iar decizia aparține Consiliului Local. Ea a fost introdusă nu pentru a crește încasările, ci pentru a sprijini bugetele locale, fiind bazată pe fonduri de la bugetul de stat, pentru a crește veniturile autorităților locale.

„Agricultorii români critică orice și așteaptă sprijin de la stat, însă primesc mult mai puțin”

Emilian Duca afirmă că fermierii exagerează în plângeri, însă uită să își asigure domeniul pentru calamități naturale.

Este adevărat că orice măsură de impozitare generează nemulțumiri, inclusiv pentru mine, care plătesc mai mult decât anterior pentru impozitele pe case și mașini.. Oricine plătește impozite în această țară, și nu văd de ce această măsură ar fi discriminatorie.. Agricultorii critică frecvent, însă omit să se asigure pentru riscurile calamitatilor naturale.

Ei plătesc de fiecare dată când se modifică taxele, iar nemulțumirea este frecventă. În același timp, eu personal sunt nemulțumit că trebuie să plătesc impozite mai mari, precum cele pentru case și mașini.. Totuși, toți plătesc impozite și nu este justificat să considerăm această măsură discriminatorie, fiind necesar ca fiecare să suporte taxele pentru veniturile și bunurile sale.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Noi surse de finanțare destinate fermierilor în 2026, conform anunțului Ministrului Agriculturii

Creșterea prețurilor la carburanți afectează puternic agricultura națională. Fermieri: „Este un dezastru. Ne aduce în faliment pe toți”

Povestea familiei care a transformat un siloz achiziționat cu 6 lei în locuința de vis în doar șase ani: „Am trăit aproape de natură”. Care a fost costul renovării?