Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, într-o emisiune televizată, despre deficitul bugetar de 9,3% al României. El a semnalat instabilitatea economică globală, riscând o nouă criză financiară.

„Consider că acest deficit este o preocupare majoră pentru orice conducător responsabil. Această situaţie presupune împrumuturi frecvente, care permit funcţionarea statului, dar generează dobânzi şi costuri suplimentare. Este îngrijorător că această situaţie apare într-o perioadă în care nu există o criză economică majoră, dar s-au observat fenomene de instabilitate la nivel mondial, o diminuare a investiţiilor şi a comerţului internaţional.”

„Observ o scădere de 40% în schimburile comerciale ale porturilor americane, din cauza tensiunilor cu China. Similar, şi în relaţia cu Europa, există incertitudini. Această instabilitate globală, combinată cu nivelul ridicat al datoriei şi dobânzilor, ar putea genera o recesiune economică asemănătoare crizei din 2008-2010.”

Preşedintele interimar a solicitat reducerea cheltuielilor inutile şi o mai bună guvernare a companiilor de stat. De asemenea, a afirmat că fondurile PNRR nu vor fi amânate şi că finalizarea absorbţiei acestor fonduri este esenţială pentru a evita pierderea resurselor europene.

„Este vital să eliminăm cheltuielile ineficiente, să controlăm mai riguros companiile de stat, şi să implementăm politici responsabile pentru reducerea cheltuielilor şi absorbţia fondurilor europene. Discuţiile recente cu oficialii europeni au clarificat că orice amânare este improbabilă; trebuie să utilizăm fondurile până la termenul limită, pentru a le evita pierderea. Această situaţie implică evitarea evaziunii fiscale, pentru a nu pune populaţia în situaţii dificile prin majorarea taxelor.”

România a primit 28,5 miliarde de euro din PNRR, însă a absorbit doar 9,4 miliarde. Există un risc real de pierdere a fondurilor europene, având în vedere termenul limită apropiat. Reformele structurale sunt condiţionate pentru accesarea acestor fonduri.

Comisia Europeană a anunţat un deficit bugetar european în termeni standard de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Cele mai mari niveluri de deficit bugetar în Uniunea Europeană au fost înregistrate în 2024 de România (‑9,3%), Polonia (‑6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (‑5,3%). 12 state membre au înregistrat un deficit bugetar peste 3% din PIB.

Statele fără deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%).