Seismologul cunoscut Gheorghe Mărmureanu indică momentul următorului mare cutremur în România. El estimează o magnitudine între 7,2 și 7,9 grade pe scara Richter, posibil chiar de 8 grade.

Activitatea seismică din zona Vrancea s-a intensificat la sfârșitul anului 2025.

Seisme în Vrancea la sfârșitul anului 2025

Vrancea reprezintă cea mai activă regiune seismică din România. Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, sâmbătă, la ora 10:44, s-a produs un seism cu magnitudinea de 3,2 și adâncime de 85 km.

Potrivit INFP, seismul a avut loc în apropierea orașelor Focșani (47 km), Sfântu Gheorghe (63 km), Buzău (74 km), Brașov (78 km), Bacău (89 km) și Bârlad (96 km).

Analizând informațiile furnizate de experți, Gheorghe Mărmureanu anticipează că următorul mare seism din România va fi unul de adâncime, similar celui din anul 1802.

Ce „noroc” va avea România

Mărmureanu afirmă că „norocul” României constă în faptul că următorul mare cutremur va fi unul de adâncime. El estimează o magnitudine între 7,2 și 7,9 grade, posibil până la 8 grade.

„Cutremurul va fi adânc și acesta va fi avantajul României. Cu cât adâncimea e mai mare, cu atât energia se dispersează pe o suprafață mai extinsă. Va acoperi o arie foarte vastă, de la Moscova la Cairo, pe întreaga Europă”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, participant la Forumul dedicat Zilei Internaționale a Pământului.

Potrivit specialiștilor, acest seism va avea forma unui con răsturnat, cu vârful în zona epicentrală și baza corespunzătoare Europei. Din experiența sa, viitorul seism va fi asemănător celui din 1802, cu magnitudinea de cca. 8, fără victime în acea perioadă.

„Sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea estimată va fi între 150 și 170 km. Șanse mari ca evenimentul să se producă după 2040 – 2041. Sunt calcule pe termen de peste trei secole, iar rezultatele se confirmă”, a precizat Mărmureanu.

În 1802, seismul care a impactat Europa a fost resimțit de la Moscova până în Cairo, Egipt.

Cel mai puternic cutremur din secolul XX

Cel mai intens cutremur al secolului XX în România s-a produs pe 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,7, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Impactul a fost devastator în centrul și sudul Moldovei, precum și în Muntenia. Estimările indică circa 1.000 de victime și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova.

Seismul s-a resimțit și la București, unde s-au înregistrat aproximativ 300 de decese, în principal din cauza prăbușirii imobilului „Carlton”. Clădirea s-a deformat ca o armonică, etajele fiind comprimate unele peste altele. Aproximativ 200 de oameni au murit în urma prăbușirii clădirii, iar singurul supraviețuitor a fost paznicul de la ultimul etaj.

După cutremurul din 1977, un alt seism semnificativ a avut loc pe 30 august 1986, cu magnitudinea de 7,1, în Gura Teghii, provocând 150 de decese și 500 de răniți. Cel mai distructiv seism de după revoluție, din 30 mai 1990, a fost de 7 grade, cu 13 morți și 360 de răniți.

Alte două seisme, de 6,4 și 6,1 grade, s-au produs la o zi distanță, pe 12 iulie 1991, în Banloc, fiind extrem de distructive, cauzând moartea a două persoane, rănirea a 30 și avarierea a peste 5.000 de clădiri. La șase zile, un alt cutremur de 5,5 grade a afectat zona Herculane-Ofsenița, cu peste 615 case avariate.

Proceduri în caz de seism

• Păstrăm calmul, evitând panicarea și sprijinind oamenii în menținerea liniștii
• Dacă suntem în exterior, ne menținem departe de clădiri și evităm tencuieli, bolțari, coșuri, parapete, cornișe și geamuri, care pot cădea în stradă.
• În interior, ne adăpostim lângă un perete solid și evităm ferestrele.
• Ne așezăm sub o grindă stabilă, birou sau masă, iar copiii dorm sub mesele sau băncile din sala de clasă.
• Deconectăm rapid sursele de incendiu și intervenim în cazul unui incendiu după trecerea șocului puternic.
• Dacă suntem în mașină, ne tragem pe dreapta într-un loc deschis, evitând clădirile apropiate și trecând peste poduri, pasarele și linii electrice aeriene, apoi rămânem în vehicul.
• Dacă ne aflăm în transportul public, stăm pe loc până la încetarea seismului, apoi coborâm calm.
• În metrou, păstrăm calmul și urmăm indicațiile personalului. În mulțime, evităm panica pentru a nu fi afectați mai grav decât de seism.

RECOMANDARE:

Pregătirea României pentru un seism major necesită expertiză tehnică pentru fiecare construcție în parte.

Fenomen geologic rar: Pământul s-a cutremurat timp de nouă zile după un tsunami în Groenlanda