Revizuirea metodologiei a determinat ca Jakarta să avanseze de pe locul 30 în 2018 direct pe primul loc în noul clasament al ONU, dominat de metropole asiatice. Autoritățile locale și mai mulți experți din Indonezia critică definirea utilizată, însă recunosc că rezultatul poate reprezenta un semnal de alarmă pentru problemele cronice ale orașului – de la trafic și poluare la fenomenul de tasare, orașul coborând, conform estimărilor, cu până la 20 cm anual.

Naveta de patru ore, ilustrația unei metropole care se dezvoltă mai rapid decât infrastructura

Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Times, face zilnic patru ore de călătorie între periferia extinsă a Jakartei și centrul orașului, folosind motocicleta, trenul și autobuzul pentru a ajunge la jobul în marketing, într-un hotel. După opt ani de navetă, afirmă că nu se observă semne de reducere a presiunii asupra capitalei: „Dezvoltarea este inegală. Economia rămâne concentrată aici”, explică el.

Cici, în vârstă de 27 de ani, petrece două ore pe sens pentru a ajunge la locul de muncă. Ar prefera să lucreze în orașul natal Cikarang, la 45 km de Jakarta, dar declară că nu găsește acolo un employment potrivit așteptărilor. „Aș dori să închiriez aproape de birou, însă locuințele sunt costisitoare. Trebuie să folosesc trenul, foarte aglomerat”, menționează ea.

„Avertisment” pentru guvern: transport, conectivitate și locuințe accesibile

Azis Muslim, specialist în politici publice la Universitatea din Indonezia, consideră noul clasament un avertisment: „Este un semnal de trezire pentru autorități să trateze cu seriozitate problemele Jakartei”. El subliniază că prioritățile vizează îmbunătățirea conexiunii cu orașele învecinate, măsuri pentru decongestionarea traficului și creșterea accesului pe piața imobiliară.

Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a declarat că poziția în clasament „nu este foarte relevantă în sine”, însă cifra de 42 de milioane de locuitori „ne va motiva să fim pregătiți”. El afirmă că intenționează să îmbunătățească transportul public pentru 3,5–4 milioane de persoane care fac naveta zilnic și promite alocarea a 30% din bugetul local, estimat la 4,9 miliarde de dolari pentru anul următor, pentru dezvoltarea infrastructurii și conectivității.

Tensiuni bugetare: reduceri de fonduri și programul de alimente gratuite

Planurile autorităților locale ar putea fi afectate de intenția președintelui Prabowo Subianto de a diminua finanțarea pentru administrativile locale, în scopul reducerii cheltuielilor și redistribuirii fondurilor către un program de oferire gratuită a meselor elevilor, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile de fonduri de la guvernul central către Jakarta ar urma să fie reduse cu 1 miliard de dolari în anul următor, ceea ce va complică gestionarea infrastructurii, conform guvernatorului, care menționează că va căuta surse alternative de finanțare.

Orașul deține în continuare statutul de centru economic, în ciuda proiectului Nusantara

Jakarta rămâne centrul politic și financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. În anul precedent, utilizând definiția oficială a orașului (circa 11 milioane de rezidenți), Jakarta ar fi avut o contribuție de aproximativ 16,7% la PIB-ul Indoneziei.

Fostul președinte Joko Widodo a inițiat un plan ambițios de relocare a capitalei într-un nou oraș, Nusantara, situat pe insula Borneo. Dezvoltarea a început în 2022, cu un buget estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completă este programată pentru 2045, deși unele agenții se vor reloca mai devreme. După schimbarea conducerii, proiectul a fost amânat, iar posibilele întârzieri și reducerea fondurilor pot genera presiuni suplimentare asupra Jakartei.