**Ministrul francez pentru Europa: Franța nu va ceda presiunilor pentru încheierea negocierilor bugetului UE până în 2026**

Franța a reafirmat, prin declarația ministrului pentru Europa, Benjamin Haddad, că nu va accelera procesul de negociere pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, stabilit pentru perioada 2028-2034. Oficialul a precizat că Parisul nu susține stabilirea unor termene artificiale și că prioritatea este obținerea unui buget adecvat, fără a comprima procesul de negociere.

–

Poziția Franței privind termenele negocierilor

Benjamin Haddad, membru al partidului Renaissance al președintelui Emmanuel Macron, a declarat în cadrul discuțiilor de la Nicosia că Franța nu va grăbi încheierea negocierilor, chiar dacă unii lideri europeni doresc un acord înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027. Miniștrii europeni au abordat aceste subiecte în cadrul reuniunii privind cadrul financiar multianual 2028-2034.

Haddad a menționat că prioritatea Franței este un buget bine fundamentat, nu respectarea unor termene rigide. El a adăugat că Parisul urmărește să asigure un cadru financiar solid, fără a fi influențată de presiuni politice temporare.

–

Implicații pentru România în contextul negocierilor UE

Negocierile pentru bugetul UE au o relevanță directă pentru România. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, din grupul PPE, a fost unul dintre cei doi co-raportori ai Parlamentului European pentru viitorul buget multianual. El a avut un rol activ în conturarea poziției Parlamentului, în colaborare cu Carla Tavares.

Raportul interimar pentru bugetul 2028-2034 a fost adoptat în plenul Parlamentului European la data de 28 aprilie 2026. În cadrul votului, acesta a obținut 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

Parlamentul European solicită un buget mai ambițios față de propunerea inițială a Comisiei, dorind fonduri suficiente pentru domeniile apărare, competitivitate, agricultură și coeziune. Pentru România, finanțările pentru agricultură și coeziune reprezintă instrumente importante pentru proiecte regionale, investiții locale și susținerea fermierilor.

Eurodeputatul Mureșan a explicat că parlamentul cere alocări separate și protejate pentru Politica Agricolă Comună și pentru bugetul de coeziune. Executivul european a propus inițial combinarea acestor fonduri într-un singur plan național pentru fiecare stat membru, dar această idee a fost respinsă de Parlament.

–

Propunerea de buget și prioritățile UE

Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 1.800 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, la care se adaugă fonduri speciale pentru rambursarea datoriei contractate după pandemia de Covid-19. Parlamentul European solicită însă o creștere a acestui buget, argumentând că domenii precum apărarea, securitatea, agricultura și coeziunea trebuie să beneficieze de finanțări corespunzătoare.

Discuțiile privind repartizarea fondurilor vizează echilibrul între noile priorități ale UE și programele tradiționale, cum ar fi agricultura și coeziunea socială.

–

Impactul alegerilor din 2027 asupra negocierilor

Unele state membre se află în procesul de organizare a alegerilor naționale în 2027, Printre acestea fiind Franța, Italia, Spania și Polonia. Schimbările politice rezultate pot modifica prioritățile naționale în cadrul negocierilor bugetare.

În Franța, o eventuală victorie a formațiunii de extremă dreaptă Rassemblement National ar putea influența poziția țării, în special în ceea ce privește contribuțiile la bugetul UE și sprijinul pentru Ucraina.

Din partea altor state, precum Germania și președintele Consiliului European, António Costa, există susținerea unui acord până la finalul anului 2026. Francezii însă opun rezistență unei astfel de limite temporale impuse artificial.

Ministrul Haddad a afirmat că, pentru a asigura un buget de calitate, negocierile pot fi amânate până în a doua jumătate a anului 2027, dacă este necesar. El a subliniat că prioritatea este obținerea unui cadru financiar solid și adecvat, care să reducă dependențele UE.

–

Concluzii pentru România și alte state membre

Negocierile actuale vor influența nivelul fondurilor disponibile după 2028 în domenii precum infrastructura, dezvoltarea regională, agricultura, investițiile și securitatea. Participarea activă a României în aceste discuții devine crucială, având în vedere interesul pentru menținerea și creșterea sprijinului financiar pentru domeniile cheie.