Fostul deputat USR Cosette Chichirău a propus recent o metodă de reorganizare a comunelor din România, bazată pe bugetele locale și datele financiare raportate de primării. Aceasta urmărește reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, de la peste 3.000 la aproximativ 1.333, conform simulărilor realizate utilizând o aplicație pe care a dezvoltat-o.
Metodologia propunerii
Chichirău a construit o aplicație care analizează veniturile proprii ale fiecărei primării, cheltuielile de personal, cele de funcționare și cele de dezvoltare. Datele sunt obținute din raportările oficiale către administrațiile județene și Ministerul Finanțelor. În funcție de aceste informații, se stabilește dacă o comună poate fi supusă comasării.
Criterii şi simulări
Pentru a determina viitoarele forme ale comunelor, profesoara ieșeană Vasile Cotiugă a realizat o simulare pornind de la un prag minim de 7.000 de locuitori pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. În schimb, propunerea lui Chichirău a redus această limită la 5.000 de locuitori, conform indicatorilor din ultimul recensământ.
Rezultatul acestei metodologii indică faptul că numărul de comune din România s-ar reduce semnificativ, ajungând la doar 1.333. În prezent, sunt peste 3.000 de comune în țară. În județul Iași, această reducere ar duce la ca un sfert dintre comune să rămână în funcțiune, conform simulărilor lui Cotiugă. În urma propunerii Chichirău, numărul comunelor din județul Iași s-ar micșora la circa 60.
Criterii geografice și istorice
Propunerea ia în calcul și anumite criterii geografice și istorice. Astfel, se analizează dacă localitățile sunt situate de-a lungul cursurilor de apă, pe care au fost construite drumuri. De asemenea, distanța dintre reședința de comună și cel mai îndepărtat sat nu trebuie să depășească 25 km. Aceste criterii urmăresc menținerea unei unități administrativ-teritoriale funcționale și eficiente.
Detalii privind datele folosite
Fiecare comună este evaluată pe baza datelor financiare raportate în ultimele perioade. Aceste informații includ veniturile proprii, cheltuielile pentru personal, funcționare și dezvoltare. Toate sunt colectate și centralizate de autoritățile locale și centrale pentru a fundamenta deciziile de reorganizare.
Reacții și opoziții
Propunerea de comasare suscită discuții și vizează o restructurare semnificativă a administrației locale din România. Întrebările legate de viabilitatea, identitatea locală și impactul social al acestei reduceri sunt puse în discuție de diferiți actori, iar cine se opune acestei inițiative poate fi consultat pentru detalii suplimentare.
Propunerea de reorganizare prin reducerea numărului de comune, fundamentată pe analiza datelor financiare și criterii geografice, are potențialul de a schimba structura administrativă a țării.
