Tribunalul București a condamnat mai multe persoane, printre care funcționari publici și polițiști, într-un dosar în care DNA a acuzat existența unei rețele de tranzacții ilegale cu case, utilizând acte false. În primă instanță, sentințele au fost cuprinse între 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și 5 ani cu executare. Cererea de apel a fost deja depusă la Curtea de Apel București.

Detalii despre dosar și condamnări

Un total de cinci persoane au fost trimise în judecată în cazul traficului de locuințe. În rechizitoriu, se indică că, în perioada 2018-2019, trei inculpați au format un grup infracțional. Aceștia identificau locuințe nerevendicate sau în proprietatea Primăriei Sectorului 1 și foloseau acte false pentru a realiza tranzacții.

În cadrul schemei ilegale, gruparea întocmea documente precum contracte de închiriere, vânzare-cumpărare, procese verbale, fișe de calcul, chitanțe și titluri de proprietate false. Procurorii susțin că aceste acte erau utilizate în scopul obținerii de beneficii ilegale.

Condamnările definitive au variat între 2 ani și 8 luni, cu suspendare, pentru funcționara trimisă în judecată, și 4 ani de închisoare pentru polițistul acuzat de primirea a 700 de lei și mai multe bunuri. Unul dintre inculpați a primit 5 ani cu executare, iar altul a scăpat prin prescrierea faptelor.

Reacție asupra unei decizii surprinzătoare

Avocatul uneia dintre persoanele condamnate, Alexandru Morărescu, a solicitat Curții de Apel București să ceară Tribunalului București detalii despre modul în care a fost redactată hotărârea, specificând dacă s-a utilizat un program de inteligență artificială.

La termenul din 6 aprilie 2026, avocatul a afirmat că a observat o modificare în hotărâre, prin prelucrarea unor declarații, și consideră că aceasta a fost realizată cu ajutorul unui program AI. El a exemplificat, arătând că anumite cuvinte sau expresii sunt diferite față de cele din declarațiile martorilor și inculpaților, precum cuvântul „manipulativă” sau expresia „Sfatul Popular”.

Procurorul de ședință a răspuns că modificările pot fi rezultatul unor autocorectări automate, precum cele folosite pe telefoane, și a susținut că nu există motive să se solicite informații despre utilizarea unei unelte de inteligență artificială la redactarea hotărârii.

Solicitarea Curții de Apel

Avocatul Morărescu a cerut Curții de Apel București să solicite Tribunalului București o informare privind dacă în redactarea hotărârii a fost utilizat un program de inteligență artificială. Procurorul s-a opus cererii, considerând că această verificare depășește probatoriul și nu se motivează de hotărâre.

Curtea de Apel a decis însă să emită o adresă către Tribunalul București, solicitând această informație, pentru a clarifica dacă a fost utilizat un astfel de program.

Folosirea AI în justiție, o practică nu străină

Avocatul Alexandru Morărescu a declarat că, pentru el, folosirea inteligenței artificiale în domeniul juridic nu reprezintă o practică inedită. El a menționat că, recent, un cetățean i-a propus un program AI capabil să analizeze până la 30.000 de înscrisuri într-un dosar penal.

Potrivit avocatului, acest program ar putea analiza și prelucra declarațiile martorilor și inculpaților, eliminând erorile umane în redactarea documentelor juridice. Morărescu a adăugat că astfel de tehnologii sunt deja într-un stadiu pilot la nivelul Tribunalului Militar Iași, unde s-au implementat soluții AI pentru consemnarea declarațiilor în procedura judiciară, reducând astfel intervenția umană în proces.

Reacție și poziție oficială a CSM

Avocatul a solicitat și un punct de vedere din partea Consiliului Superior al Magistraturii referitor la utilizarea programelor de inteligență artificială în justiție. În cazul în care se confirmă că un astfel de program a fost implicat în redactarea hotărârii, avocatul susține că legalitatea acesteia va fi pusă în discuție, iar hotărârea poate fi anulată, fiind nevoie de rejudecarea procesului.

El a subliniat că e necesar să se clarifice dacă judecătorul și grefierul au folosit o astfel de unealtă și în ce măsură aceasta a influențat decizia finală. În opinia sa, modificarea automatizată a unor cuvinte, precum în cazul cuvântului „manipulativă”, indică faptul că declarația a fost prelucrată de un program AI.

Autoritățile au fost solicitare să comunice dacă în trecut s-au utilizat astfel de tehnologii sau dacă există recomandări oficiale cu privire la utilizarea AI de către judecători. Până în prezent, reprezentanții CSM nu au făcut publice răspunsuri oficiale în acest sens.