Florin Cîțu afirmă că datele despre scăderea economiei din T1 2026 sunt interpretate selectiv
Fostul premier Florin Cîțu a reacționat la datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), acuzând o revizuire excesivă a consumului statului și subliniind că economia României a înregistrat o scădere de 1,2% în...
Fostul premier Florin Cîțu a reacționat la datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), acuzând o revizuire excesivă a consumului statului și subliniind că economia României a înregistrat o scădere de 1,2% în primul trimestru al anului 2026.
Rezultatele oficiale ale INS pentru primul trimestru 2026
INS a anunțat că, pentru primele trei luni ale anului, produsul intern brut (PIB) pe serie brută a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă din anul anterior și cu 1,1% ajustat sezonier, în termeni reali. Valoarea PIB-ului estimată pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde de lei în prețuri curente, în scădere față de perioada similară din 2025.
Detalii despre componentele PIB
Potrivit datelor INS, contribuția la scăderea PIB a fost influențată de sectorul privat și investiții. Consumul privat a scăzut cu 1,8% în termeni reali, iar firmele au lichidat stocuri în valoare de 2,5 puncte procentuale din PIB. Investițiile au fost revizuite în jos, de la o contribuție de +0,9% la +0,4%.
Consumul colectiv al administrațiilor publice a fost revizuit semnificativ, de la o stagnare de 0,0% la o creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor a crescut cu 5% în aceeași perioadă.
Impactul asupra ramurilor de activitate
Astfel, agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări. Industria a avut o contribuție de -0,2% cu o modificare de la 98,8% la 98,7% în volumul de activitate. Construcțiile au menținut o contribuție de +0,4% și un volum de 107,9%.
Comerțul cu amănuntul, transportul, hotelurile și restaurantele s-au modificat ușor, de la -0,8% la -0,7%, cu volume de aproximativ 96,9-96,8%. Informațiile și comunicațiile au avut o contribuție de -0,3%. Administrația publică și serviciile conexe au avut contribuție de -0,2%, fără variație în volum.
În plus, activitățile culturale și recreative au contribuit cu +0,3%, cu un volum ușor scăzut (111,6% la 111,5%).
Volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat, fiind la 99,4% în ambele estimări.
Diferențe în utilizarea PIB
Datele arată o diferență majoră între cele două estimări în privința cheltuielii pentru consumul final al administrațiilor publice. Aceasta s-a majorat de la -0,1% la +0,4%, pe fondul unei creșteri de volum de 6,2 puncte procentuale. Consumul final colectiv al administrațiilor publice a crescut de la 0,0% la +1,4%, reflectând o majorare de volum de 13,3 puncte procentuale.
De asemenea, formarea brută de capital fix a fost revizuită de la +0,9% la +0,4%, în urma unei scăderi de 2,5 puncte procentuale în volum.
Consumului final al gospodăriilor populației i-au rămas aceleași contribuții și volume în cele două estimări, cu o scădere de 1,2% față de an anterior.
Reacțiile politice
Florin Cîțu afirmă că revizuirea consumului statului în sus și scăderea sectorului privat arată că „consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor”, pe fondul extinderii sectorului public, care a înregistrat o creștere cu două cifre a consumului colectiv al administrațiilor.
El susține că această situație contrazice propaganda guvernului privind promovarea reformelor economice.
INS a anunțat datele privind evoluția PIB pentru primul trimestru al lui 2026, confirmând o scădere de 1,2% pe serie brută și 1,1% ajustat sezonier pentru perioada analizată.


0 comentarii