Festivalul ipocriziei continuă în ziua Sfințirii Catedralei Neamului. După ce Andrei Caramitru a lăudat construcția, deși în 2020 o criticase, a venit și rândul lui Radu Burnete, consilierul președintelui Nicușor Dan, să exprime opinia, tot printr-o postare pe Facebook.

„130-150 de miliarde de euro. Practic 400-500 de catedrale.
România a cheltuit între 130 și 150 de miliarde de euro pe investiții publice din 2010 până în prezent (calculând toate PIB-urile și o medie de 3,5% din PIB alocată investițiilor publice). De aceea, cei care afirmă că această construcție religioasă este „singura” realizare din ultimii 15 ani, se află într-o eroare gravă. În ciuda corupției (care a fost și persistă în mare măsură!), a ineficiențelor și birocrației ample, România în acești 15 ani, cu fonduri europene (câteva zeci de miliarde) și bani din taxele și impozitele sectorului privat, a investit cât zeci de catedrale în infrastructura publică. Rezultatele se observă. Țara noastră a progresat. Poate mai lent decât ne-am fi dorit sau visat, dar totuși avansul este real. Investițiile private din ultimii 15 ani au depășit 600 de miliarde de euro (în medie 20% din PIB anual), echivalentul a peste 2000 de catedrale. Cei care susțin că de pe vremea lui Ceaușescu nu s-a făcut nimic sau că această construcție reprezintă o realizare majoră, perpetuează o explicație falsă. S-a realizat mult, însă beneficiile nu au fost distribuite în mod egal, iar acest lucru diferențiază situația.

Pornind de la aceste cifre, clădirea acestei catedrale nu este motivul pentru care lipsesc spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi. Oricât de costisitoare ar fi, ea reprezintă o sumă infimă în raport cu totalul fondurilor publice alocate, și dacă gestionarea acestor resurse ar fi fost mai eficientă, reducând corupția, simplificând procedurile de achiziție, eliminând birocrația excesivă și promovând stabilitatea guvernamentală, am fi avut mai multe și mai bune infrastructuri și servicii. Construcția acestei catedrale nu a redus disponibilitatea acestor resurse și, în viitor, prezența sa nu va impacta negativ planurile de dezvoltare.

Ca orice proiect de amploare, această construcție generează controverse și reflectă însăși sufletul societății care a generat-o. Este o oglindă a modului în care percepem statul și biserica, a valorilor noastre, a religiozității, a habotniciei sau a diligenei, a gestionării fondurilor publice și a raporturilor culturale Orient-Occident. Nu toate interpretările sunt plăcute sau pozitive, însă fiecare înțelege și interpretează diferit. S-au scris deja numeroase opinii în acest sens. Totuși, distorsionează realitatea să se susțină că nu s-a făcut nimic în afară de această catedrală sau că lipsa ei ar fi schimbat în mod fundamental peisajul investițiilor publice. Faptul rămas în ochi și în memorie arată altceva decât cifrele și realitatea cotidiană.

România a făcut și progrese reale de când este parte a Occidentului, dar întâmpină și probleme care pot deține atenția a două generații. Iar acum, ne era nevoie și de o mare catedrală”, a menționat acesta într-o postare.

De asemenea, economistul Andrei Caramitru și-a schimbat opinia, duminică, cu ocazia sfințirii picturii celei mai impunătoare biserici din România, Catedrala Mântuirii Neamului (Catedrala Națională).

Dacă în urmă cu aproape 5 ani îl critica pe reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în legătură cu acest proiect, acum afirmă că aprecierea pentru noua biserică și o consideră „o operă de artă ce simbolizează dețintea”.

Catedrala Mântuirii Neamului, având ca hram principal „Înălțarea Domnului” și secundar „Sf. Apostol Andrei”, reprezintă cea mai mare biserică din țară și cea mai înaltă (127 metri), precum și cea mai voluminoasă și extinsă construcție ortodoxă din lume.

Pictura Catedralei Mântuirii Neamului a fost consacrată duminică, 26 octombrie 2025, într-un ceremonial condus de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, în prezența unui sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.