De ce este dificil să se ajungă la pace

După atacul terorist din 7 octombrie 2023 și războiul din Gaza, soluția celor două state pare mai îndepărtată ca niciodată. Nu doar coloniștii israelieni din așezările ilegale din Cisiordania, ci și reprezentanții partidului de dreapta Likud obstrucționează acest proces. Viitorul palestinienilor din teritoriile ocupate este o problemă majoră pentru partidele de dreapta din Israel, care nu au prezentat niciodată o soluție acceptabilă.

Pentru a înțelege situația dificilă a Israelului și dificultatea de a ajunge la o înțelegere de pace, Libertatea a realizat un interviu cu istoricul David Tal, profesor titular la Universitatea din Sussex. Acesta susține că doar partidele de centru-stânga mai cred în soluția celor două state.

El consideră că forțele israeliene ar trebui să se retragă complet din Fâșia Gaza, sau măcar să încerce. „Dacă strategia nu reușește, se pot întoarce și continua luptele, dar ar trebui să încerce. Netanyahu nu face asta pentru că partidele din coaliția sa ar părăsi guvernul, ducând la prăbușirea acestuia. El este dispus să accepte orice sacrificiu pentru a menține stabilitatea guvernului.”

Tal a publicat numeroase cărți despre istoria diplomatică și militară a Israelului, precum și despre istoria diplomatică și politicile de dezarmare ale Statelor Unite. Ultima sa carte, „The Making of an Alliance: The Origins and Development of the US-Israel Relationship”, a fost publicată în 2022 la Cambridge University Press.

„Guvernul a implementat măsuri controversate”

Libertatea: Care sunt cele mai importante obstacole pe care Israelul ar trebui să le depășească pentru a rămâne o democrație? Israelul și-a pierdut mult din influența sa internațională datorită controverselor provocate de războiul din Gaza.

David Tal: Este remarcabil cum, din perspectiva dumneavoastră, războiul din Gaza are un impact asupra democrației din Israel. Israelul a fost obişnuit cu războaiele fără ca acestea să afecteze semnificativ stabilitatea politică, încă de la înfiinţarea sa. Realitatea războiului nu a afectat niciodată în mod direct și durabil structura politică israeliană. De exemplu, viața cetățenilor este independentă de deciziile guvernului. Această situație este diferită față de ce s-a întâmplat anterior și nu o observăm nici în prezent.

Uneori, măsuri guvernamentale pot fi considerate nedrepte din punct de vedere democratic. Acum se văd demonstrații în Israel cu imagini ale copiilor uciși în Gaza şi reacţiile poliţiei. Dar poate exista o explicaţie pentru acţiunile poliţiei în contextul ordinii publice.

Poliția se justifică invocând tulburarea ordinii publice, dar din perspectiva legislației, măsurile luate de guvern nu au un efect clar și imediat asupra societății israeliene. Problemele reale care amenință democrația nu sunt amenințări imediate, ci mai degrabă pot exista potențialele riscuri de degradare a democrației.

Desigur, cineva ar putea considera că Israelul rămâne o democrație în proporție de 80%, prin diferite criterii. Însă există temeri că Israelul s-ar putea îndepărta de modelul democratic liberal. Acest lucru nu se datorează războiului, ci măsurilor controversate implementate de actualul guvern încă din ianuarie 2023.

Războiul a avut un impact asupra unor măsuri legislative care, conform unor voci, ar fi avut un efect negativ asupra democrației israeliene. Nu toți sunt de acord că măsurile adoptate de guvern sunt dăunătoare democrației.

Unii critici afirmă că Curtea Supremă are prea multă putere în raport cu executivul și legiuitorul. Se ridică întrebarea cum Curtea Supremă poate anula legi adoptate de Knesset.

În conformitate cu principiile generale, Curtea Supremă ar trebui să aibă dreptul de a anula legi, dar cu precauție. În practică, intervențiile Curții Supreme cu aplicarea legii nu sunt foarte frecvente.

Întrebare: Mulți îl critică pe Netanyahu. Din perspectiva europeană, este perceput ca un lider prea conservator și autoritar. Credeți că un alt lider, cu opinii mai liberale ar lua decizii diferite în cazul acestui război?

Răspuns: Fără îndoială.