Europa se încălzește de trei ori mai rapid decât restul lumii, potrivit oamenilor de știință

Temperatura medie a verilor din Europa a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius de la începutul anilor 1980, de mai bine de trei ori peste media globală, care a înregistrat o creștere de 0,8 grade Celsius în aceeași perioadă. Această diferență a determinat cercetătorii să analizeze factorii suplimentari implicați în accelerarea încălzirii continentului.

Impactul reducției poluării asupra încălzirii continentului

Activitățile industriale, centralele pe cărbune și alte surse de poluare au emis timp de decenii aerosoli de sulfat în atmosferă, menționează studiul analizat. Acești aerosoli reflectau o parte din radiația solară în spațiu, având un efect de răcire asupra climei. De-a lungul timpului, strictețea normelor de mediu și reducerea emisiilor au dus la scăderea semnificativă a concentrației acestor particule în atmosferă.

Cercetătorii explică faptul că reducerea aerosolilor a făcut ca efectul de răcire anterior mascat parțial de aceste particule să devină mai vizibil. Astfel, partea de încălzire cauzată de gazele cu efect de seră a fost accentuată, influențând direct creșterea temperaturilor din timpul verii în Europa, dincolo de contribuția strictă a CO₂ și altor gaze cu efect de seră.

Efectul undelor Rossby asupra valurilor de căldură

Studiul identifică ca factori climatici favorizanți valurilor de căldură persistente oscilațiile atmosferice, în special undele Rossby. Aceste oscilații ale curentului jet pot deveni aproape staționare, blocând circulația normală a maselor de aer în anumite zone.

PUBLICITATE

Rezultatul acestor condiții este formarea unor „cupole de căldură”, care împiedică pătrunderea aerului rece și mențin temperaturi extrem de ridicate pentru perioade prelungite, de zile sau săptămâni. Cercetătorii arată că, odată cu reducerea aerosilor, aceste configurații atmosferice persistente au devenit mai frecvente, explicând intensitatea și frecvența valurilor de căldură din ultimii ani.

Underestimarea schimbărilor climatice de către modelele existente

O altă concluzie a studiului este că modelele climatice folosite anterior au evaluat corect influența gazelor cu efect de seră, dar au subestimat efectul modificărilor în circulația atmosferei. Comparând simulările cu observațiile reale, specialiștii au notat că modelele reproduceau doar aproximativ jumătate din încălzirea suplimentară în Europa.

Explicația arată că aceste modele au estimat un efect redus al undelor Rossby asupra temperaturilor estivale. După ajustări pentru a reflecta comportamentul mai fidel al acestor unde, rezultatele au fost mai apropiate de valorile înregistrate în realitate, ceea ce poate duce la prognoze regionale mai precise și estimări exacte ale frecvenței viitoarelor valuri de căldură.

Contextul și interpretarea rezultatelor

Autorii studiului subliniază că reducerea poluării și scăderea aerosolilor nu reprezintă o critică la adresa măsurilor de protecție a mediului. Eliminarea acestor particule a avut beneficii importante asupra sănătății publice, contribuind la reducerea bolilor respiratorii și cardiovasculare.

Totuși, eliminarea aerosolilor a dus și la dispariția unui factor de mascare a parțial a efectului de încălzire globală. Această dinamică explică, parțial, de ce creșterea temperaturii pe continent s-a accelerat în ultimele decenii, pe fondul reducerii poluării.

Rezultatele cercetării aduc astfel în discuție complexitatea influenței factorilor antropici și naturali asupra modificărilor climatice, relevând importanța ajustării modelelor pentru o predicție mai exactă a variațiilor termice regionale.